Rozmarinul te duce imediat cu gândul la bucătărie, fiind un condiment nelipsit din reţetele româneşti. Dar nu s-a limitat la aria culinară. Azi, numele său este scris pe eşarfe de mătase, desenate şi create în Bucureşti, care spun o poveste despre moştenire.

Basmaua a fost dintotdeauna parte din tradiţia românească, iar acum recăpătă atenţia publicului printr-o reinterpretare modernă. Eşarfe inspirate de oameni, locuri şi întâmplări duc mai departe ideea de tradiţie şi nu ca o agăţare de trecut, ci ca o formă de recunoaştere şi perpetuare a valorilor care ne definesc. Unul dintre brandurile care readuc pe piaţă eşarfa ca simbol contemporan este Rozmarin Concept. Care este povestea sa? „Ideea a dospit mulţi ani.

A devenit realitate atunci când am avut cu ce şi mai ales când am avut cu cine. Gabriela, partenera mea din Rozmarin, a fost o alegere spontană şi inspirată. Este foarte plăcut să parcurgi acest drum aventuros însoţit de o persoană de încredere. Putem sărbători împreună toate reuşitele. Suntem foarte diferite şi tocmai asta e frumos: ne ajustăm permanent în funcţie de nevoile celeilalte. Din fericire, avem valori comune: bunul gust, bunul simţ, simţul responsabilităţii, entuziasmul şi gustul pentru aventură”, spune Anca Cernea, cofondatoare a Rozmarin Concept.

Numele brandului, deşi ar putea fi asociat în mod intuitiv cu gastronomia, pentru că provine de la o plantă aromatică prezentă adesea în bucătăriile pasionaţilor de gătit, are, de fapt, legătură cu moda, cu crearea de eşarfe. Anca Cernea explică faptul că ea şi colegii săi sunt la fel de pasionaţi şi meticuloşi precum maeştrii bucătari atunci când creează un produs nou, iar alegerea acestui nume a fost dictată de gustul specific al rozmarinului, dar şi de sonoritatea cuvântului şi de semnificaţia pe care acesta o poartă. „Cred că, în urechile fiecăruia, cuvântul sună diferit: o clientă mi-a spus că îi place atât de mult, încât şi-ar boteza copilul cu acest nume; iar un client s-a interesat, cu inocenţă, dacă eşarfele noastre sunt ţesute din... fir de rozmarin. Noi am ales această denumire pentru că rozmarinul este planta aducerii aminte.

Iar produsele noastre evocă amintiri şi nasc amintiri”, povesteşte ea. Din punctul său de vedere, copacul nu e vulnerabil dacă „se agaţă” de rădăcini. Dimpotrivă, de acolo îşi ia hrana, stabilitatea. Dar, spune ea, nu suntem toţi copaci. Poate unii dintre noi sunt păsări şi trebuie să zboare. Totuşi, păsările au şi ele un cuib. „Am mulţi prieteni dragi plecaţi din ţară, care sunt foarte bine adaptaţi, însă simt că nu mai aparţin cu adevărat de niciun spaţiu.

Şi vin frecvent în România, ca să îşi recupereze sentimentul de acasă”. În plus, din experienţa sa cu copii, a observat că ei sunt atenţi atunci când li se povestesc întâmplări din istoria familiei, pentru că este vorba de identitatea lor. Bunicii şi străbunicii lor sunt eroii lor mitologici, care au trecut prin greutăţi şi le-au depăşit ca să le dea lor viaţă şi să îi îngrijească. „Nu cred ca e bine să ne gândim la noi ca fiind desprinşi de ceea ce a fost înaintea noastră sau de ceea ce urmează sau de ceea ce ne înconjoară şi ne-a fost aproape şi ne-a format.

Anca Cernea, fondatoare, Rozmarin: „O ţinută e un întreg discurs, care poate fi rostit cu îndrăzneală, cu umor, cu rafinament, cu discreţie. Mă bucur când oamenii aleg o eşarfă Rozmarin să completeze povestea lor.”

Respectarea rădăcinilor este o componentă importantă a respectului pentru tine însuţi. Participarea la ritualirile locale asigură un sentiment de apartenenţă, de coeziune. Plus că au mult farmec. Există nişte valori umane eterne. Tradiţia se referă la recunoaşterea şi perpetuarea acelor valori, nu la agăţarea de trecut. Echipat cu tot ceea ce ai absorbit prin rădăcinile tale, poţi să pleci departe în lume cu încredere. Şi să fii copil al lumii”, spune Anca Cernea.  Astfel, când creează, eşarfele sunt inspirate din basme, legende şi simboluri vechi. Dar o inspiră şi oamenii, întâmplările şi locurile din jurul său. Iar eşarfele sunt, de multe ori, subliniază Anca Cernea, alese pentru a fi oferite drept cadou, facilitând o conexiune specială între cel care dăruieşte şi cel care le primeşte.

„Prima comandă a fost făcută de mama unei fetiţe talentate de la cursul meu de actorie: o eşarfă pe care a dăruit-o apoi învăţătoarei. Copiii sunt înnebuniţi după cadouri, dăruiesc şi primesc cu multă poftă. M-a emoţionat gestul lor făcut din inimă pentru o învăţătoare tare dragă nouă. Cu gândul la ei am desenat apoi eşarfa «Mulţumesc», care a preluat din personalitatea lor colorată, jucăuşă, spontană”, îşi aminteşte antreprenoare. De atunci, Anca Cernea a creat mai multe colecţii, unele chiar cu mesaje.

Însă, mărturiseşte că face pauze destul de mari; uneori nu desenează un an întreg, deoarece se cufundă în alte activităţi. Când se reîntoarce la planşa de desen, se adună o mulţime de experienţe care aşteaptă să fie exprimate. Totuşi, numeroase eşarfe au rămas nedesenate: unele idei se pierd complet, altele rămân uitate într-un colţ, altele se coc singure şi revin mai puternice şi mai nuanţate. Pentru anumite colecţii, procesul implică documentare amplă: citeşte, discută cu experţi, de la antropologi la etnografi şi psihologi.

Ei îi place să lucreze lent şi preferă creaţiile ingenioase, cu un mic „twist” care să le facă speciale. Anca Cernea a studiat istoria costumului şi spune că mereu a fost impresionată de formele pe care le-a luat vestimentaţia de-a lungul timpului. „Şi mi-am dorit un business care să aducă sub lupă formele şi culorile exotice, simbolurile, basmele şi poveştile vechi”, a subliniat aceasta.  De altfel, a trecut prin teatru, ilustraţie, pedagogie şi modă, lumi diferite lumi diferite, care s-au întrepătruns prin eşarfele Rozmarin. „În teatru, am lucrat o vreme ca actriţă şi apoi ca scenorafă - am făcut costume şi decoruri pentru spectacole de teatru, dans şi operă. M-am simţit cel mai confortabil lucrând pentru producţiile underground, pentru spectacolele create în regim independent, acolo aveam libertate deplină”, îşi aminteşte ea. 

În scenografie, spune ea, puţinele obiecte din scenă deveneau purtătoare de mesaj, nu mai erau simple piese utile sau decorative. „Experienţa de actriţă m-a ajutat mult ca scenografă: mi-a venit natural să construiesc costumele în aşa fel încât să ajute şi să amplifice jocul actorilor. Apoi, experienţa de scenografă, cu toate detaliile legate de concept, schiţe, producţie, mi-a fost utilă când am făcut pasul spre modă”, spune ea. 

Din activitatea pedagogică a învăţat să fie deschisă la nou, având contact permanent cu tinerii. Iar ilustraţia a început ca o formă de refugiu, fiind o fire introvertită, ca să îşi încarce bateriile în singurătate. „Aşadar, din teatru şi ilustraţie am adus în brandul Rozmarin nevoia de sens şi dragostea pentru poveşti, iar din pedagogie - grija, răbdarea, curiozitatea şi înclinaţia spre studiu”, explică antreprenoarea.

Fiecare piesă vestimentară, fiecare accesoriu spune o parte din povestea omului care o poartă, consideră aceasta. „O ţinută e un întreg discurs, care poate fi rostit cu îndrăzneală, cu umor, cu rafinament, cu discreţie. Mă bucur când oamenii aleg o eşarfă Rozmarin să completeze povestea lor. Uneori, lucrurile se întâmplă şi invers. Prietenii şi clienţii noştri mă inspiră, desenez poveştile lor. Şi apoi ne dăm seama că în poveştile lor se regăseşte multă lume”, subliniază ea.

Profilul clienţilor brandului, aşa cum îl defineşte Anca Cernea, este clar: sunt persoane care simt nevoia atât de a primi, cât şi de a oferi grijă. Multe dintre cliente sunt senzoriale, adică preferă să atingă produsele şi să simtă fineţea mătăsii. Pentru o parte dintre cliente, culoarea este importantă, în timp ce pentru alţii primează mesajul şi povestea din spatele fiecărui produs. „În teatru am învăţat că e important să simţi mişcarea materialului.

Mătasea pluteşte, este lentă şi fluidă, are în ea multă poezie. Când lucram la un spectacol de pantomimă şi dezvoltam costumele pe măsură ce actorii jucau povestea, am creat, pentru una din scene, nişte rochii din voal de mătase. Actorii au preluat mişcarea fluidă a costumului şi acea scenă a căpătat imediat valenţe poetice. Când făceam primii paşi în direcţia definirii brandului Rozmarin, cineva mi-a spus că produsele create de mine şi descrierile lor sunt prea poetice şi nu vor prinde la publicul contemporan. Din fericire, s-a înşelat: sunt mulţi iubitori de poezie. Pe undeva este o potrivire între ţesătura de mătase şi felul meu de a vedea lucrurile”, a completat aceasta. Anca Cernea este de părere că clientele sale au „ochi frumoşi”, adică un fel de strălucire aparte. În plus, le consideră creative, iar acest lucru se reflectă în modul în care folosesc accesoriile. O eşarfă, spune ea, are puterea de a transforma: din felul în care legi o simplă fâşie de mătase poţi deveni cochetă purtând eşarfa pe un umăr sub formă de floare; o adevărată vedetă de cinema, dacă o prinzi pe cap şi o asociezi cu o pereche de ochelari de soare; sau o femeie de afaceri, atunci când o aşezi discret pe sub reverul sacoului.

„Nu cred că e bine să ne gândim la noi ca fiind desprinşi de ceea ce a fost înaintea noastră sau de ceea ce urmează sau de ceea ce ne înconjoară şi ne-a fost aproape şi ne-a format. Există nişte valori umane eterne. Tradiţia se referă la recunoaşterea şi perpetuarea acelor valori, nu la agăţarea de trecut.”

„Am întâlnit o clientă care avea eşarfa prinsă în păr, cu noduri şi bijuterii, într-un mod unic. Nu ştia să explice sau să refacă nodul. Era o creaţie unică, indescifrabilă şi irepetabilă, menită să fie admirată pentru o singură seară. Noi oferim şi accesorii care ajută la prinderea eşarfelor: magneţi, inele, chokere. Ele fac ca procesul de legare să fie mai simplu şi mai creativ”, a menţionat ea.  Unele eşarfe au fost înrămate, lucru care se întâmplă, la nivel global, şi cu celebrele eşarfe Hermès. „Prima oară când am dăruit o eşarfă Rozmarin unei doamnei, aceasta nu a legat-o la gât, ci i-a căutat un loc pe perete. Sunt foarte fericită când clienţii compară eşarfele cu nişte tablouri”, a întărit ea. Eşarfa a devenit, în cultura modială a modei, un obiect foarte dorit de la Hermès încoace. Iar o eşarfă memorabilă, consideră Anca Cernea, se naşte din detaliile care definesc un produs, de la ţesătura preţioasă, imprimată faţă-verso, la tivul rulat şi cusut manual, de la armonia culorilor şi grafica atent gândită, până la felul în care este oferită şi la povestea care o însoţeşte. Ea urmăreşte brandurile mari şi îi plac eşarfele de la Hermès, Pucci, Gucci, Valentino, dar şi cele franţuzeşti, englezeşti sau româneşti. „Îmi plac maramele, baticurile şi şalurile. Toate au farmecul lor”, adaugă aceasta. De la Hermès, îi place în mod special colecţia Kachinas, creată de Olivier Kermit. Brandul este cunoscut pentru standardele foarte ridicate, reprezentând atât un reper, cât şi o sursă de inspiraţie pentru toţi creatorii, inclusiv cei români. Anca Cernea nu se teme că inteligenţa artificială sau ultra fast-fashionul i-ar putea lua o parte din clienţii. Susţine că îi plac schimbările şi îi place să le integreze în ceea ce face. „Nu am pretenţia ca lucrurile să stea pe loc, doar ca să ne asigure o stare de confort”, spune ea. Aceasta a observat, de asemenea, că obiectele de calitate şi munca sunt întotdeauna apreciate. Iar, în cazul fast-fashionului, tendinţa de supraconsum şi calitatea slabă sunt nocive. De aceea, ea crede că în alegerea accesoriilor de calitate, care să însoţească purtătorul cât mai mult timp şi să fie tot mai iubite odată cu fiecare experienţă legată de ele. De exemplu, în colecţia sa personală de eşarfe, Anca păstrează cu drag o basma cu buline roşii, pe care o purta la grădiniţă, şi un şal cu ciucuri sofisticaţi, purtat în tinereţe de bunica sa. „Menirea noastră este să îi păstrăm pe oameni aproape de zona artei şi a frumosului. Arta îţi oferă un filtru prin care priveşti lumea. Fiecare artist oferă alt filtru, descifrează lumea în alt fel, te apropie, din diverse perspective, de adevăr şi de lucrurile esenţiale. Vom merge mai departe pas cu pas. Avem deja multe colecţii de eşarfe. Sunt colecţii deschise, în care vom adăuga permanent modele noi. Ne dorim să creăm accesorii cât mai diverse şi să ne extindem pe zona de home deco”, spune Anca Cernea, creionând în minte direcţia pe următorii
3-5 ani.