Cand a implinit 18 ani, Frederik Deman, directorul de marketing si vanzari al hotelului Novotel din Bucuresti, a facut prima alegere importanta din viata - banii sau calatoriile.

“Parintii mi-au dat de ales intre a primi cadou bani sau un bilet de avion. Eram fascinat de cultura si de natura si calatorisem in trecut cu parintii, asa ca am optat pentru biletul de avion.” Timp de o luna, Deman a colindat cu rucsacul in spate tara faraonilor, inainte sa se inscrie la universitate.

Dupa alti trei ani de studii, managerul a scos din nou hainele de aventurier de la naftalina si a pornit pe drumul marilor exploratori, din sudul Frantei spre Caraibe si apoi in Statele Unite. Timp de aproximativ noua luni a colindat paradisuri exotice precum Antigua, Tobago, Trinidad, a urcat apoi spre Statele Unite, facand un tur prin New Mexico, Guatemala, Nevada, Vancouver, Cascada Niagara, Muntii Stancosi, Seattle sau New York. In toata aceasta perioada, bugetul lui zilnic a fost in medie de 15 euro.

Helena Flynn, specialist in comunicare pentru Europa si Africa la British Airways, spune si ea ca a visat sa calatoreasca dupa absolvirea universitatii, precum colegii sai, insa din motive financiare a fost nevoita sa se angajeze imediat. Flynn, nascuta in Dublin, a inceput sa lucreze ca stewardesa la BA tocmai pentru ca si-a dorit sa vada lumea. Si a facut din calatorii o cariera, pentru ca desi au trecut peste 10 ani de la angajare, inca lucreaza, in departamentul de comunicare, pentru cel mai mare operator aerian din Marea Britanie. Atat Deman, cat si Flynn au fost atrasi de ideea de “gap year”, anul de pauza de dupa absolvirea studiilor, care pe vremuri era considerat a fi exclusiv la indemana celor bogati. In prezent insa, in lumea occidentala acesta este vazut ca un “must” pentru orice student care se respecta. Ideea este simpla - fiecare absolvent de liceu sau universitate isi ia o perioada de pauza pentru a descoperi lumea si pentru a-si da seama ce vrea sa faca in continuare. Ceva in genul experientei lui Leonardo di Caprio in “The Beach”, dar cu final mai fericit.

Conceptul a pus bazele unui segment de turism care la nivel mondial inseamna venituri estimate de presa internationala la 6,2 miliarde de euro. Industria este in plin avant; numai in Marea Britanie 200.000 de oameni de toate varstele isi iau un an liber pentru a descoperi lumea. Cei mai multi sunt proaspeti absolventi, iar un sfert dintre ei spun ca au plecat in descoperirea lumii pentru a-si da seama despre ce isi doresc in viata. Conform Year Out Group, o asociatie a organizatiilor specializate in turism pe segmentul asa-numit “gap year”, bugetul mediu al unui iesit din studentie este de 5.000 de euro. Banii sunt suficienti pentru a face orice, de la expeditii cu triburile Masai din Africa si pana la munca voluntara in tabara Maicii Tereza din Calcutta. Printre europeni, cele mai des alese destinatii pentru anul de pauza sunt Africa de Sud, Canada, Kenya, Peru, Tanzania, India sau Costa Rica.

Banii pentru o astfel de evadare sunt de cele mai multe ori o problema si sunt nenumarate cazuri in care tinerii si-au pus la bataie imaginatia pentru a inventa idei originale de strangere de fonduri. Unii au inotat pe Canalul Manecii sau au alergat la maraton, iar altii s-au pus in situatii mai degraba ridicole, ca o tanara care a stat intr-o cada plina cu mancare de pisici timp de o ora si a strans astfel 1.200 de lire.

Sunt tineri, precum Deman, care au ales varianta unei excursii pe cont propriu, insa din ce in ce mai multi prefera siguranta unui itinerariu conceput de o agentie, mai ales ca sunt sute de firme care se lupta pentru o parte din anul de pauza. Se pare ca numai in Marea Britanie exista 76 de operatori si o companie dedicata exclusiv “marelui an”, denumita i-to-i, care anul trecut a fost achizitionata pentru cateva milioane de euro de unul dintre cele mai importante grupuri de turism din lume, First Choice.

In general, aceste agentii ofera pachete complete care includ zborul, transportul local, asistenta, expeditii, programe de dezvoltare personala si chiar cursuri de limba. Agentiile pot aranja orice, de la calatorii in Peru care combina munca voluntara la camine de copii din Lima cu turismul pe urmele incasilor pana la angajarea unor ghizi locali care ii consiliaza pe tineri in viata din tara respectiva. Unii dintre calatori iau parte la activitati extreme, bungee jumping, water rafting sau parasutismul fiind printre cele mai cautate. Altii prefera alt gen de atractii, precum festivalul cu tauri din Pamplona sau vizitarea favelelor din Rio. Calatoriile in jurul lumii dureaza intre trei si 12 luni, dar in ultima vreme, din cauza crizei financiare generale, perioadele de pauza au inceput sa se scurteze, pentru ca multi dintre studenti se tem ca la intoarcere vor fi inglodati in datorii pe care nu le vor mai putea plati.

Expertii le sugereaza tinerilor sa planifice cu grija acest an si sa ia in considerare si aspectele negative inainte sa plece. Sunt cazuri cand anul de pauza s-a terminat chiar tragic din cauza firmelor care au organizat intreaga calatorie. Un tanar de 17 ani, Luke Molnar, a fost electrocutat in timp ce lucra ca voluntar in insulele Fiji. Luke platise 3.000 de lire pentru a calatori alaturi de fundatia Coral Cay Conservation pentru a proteja reciful de corali din sudul Pacificului. A murit dupa ce a atins un fir electric neizolat din vila in care era cazat si se pare ca pe insula nu exista personal medical calificat. De altfel, tocmai actiunile de voluntariat au starnit cele mai multe controverse, mai ales dupa ce agentiile au observat ca tinerii sunt tot mai interesati de caritate in acest an de pauza (80% dintre ei isi doresc excursii cu elemente de voluntariat). Totul este insa disponibil contra cost, ceea ce a declansat discutii aprinse, fundatiile fiind nemultumite ca studentii trebuie sa plateasca pentru a face munca pentru caritate. Fundatiile sustin si ca miile de studenti, care au prea putine abilitati si experienta, nu aduc de fapt cine stie ce beneficii comunitatilor locale din Africa, Asia si America Latina. Voluntary Service Overseas, una dintre cele mai mari fundatii din lume, a initiat o campanie cel putin bizara, cerandu-le studentilor sa leneveasca pe plaja, in loc sa se implice in activitati considerate de ei utile localnicilor.

Totusi, specialistii in resurse umane sustin ca un absolvent care a predat limbi straine copiilor din Cambodgia, de pilda, va castiga in lupta pentru o slujba cu un absolvent obisnuit. Iar pauzele din CV nu sunt niciodata o piedica in gasirea unui loc de munca. Frederik Deman spune ca nu a avut niciodata probleme sa isi gaseasca o slujba, pentru ca angajatorii chiar pretuiesc asemenea experiente. “Colegii imi spun ca sunt un bun negociator si cred ca datorita calatoriilor pe care le-am facut am invatat sa comunic, sa fiu deschis, pentru ca esti pus in multe situatii in care trebuie sa interactionezi cu oamenii, sa negociezi”, spune managerul.