"Cand eram inca in scoala generala, tatal meu m-a dus la un 'career adviser', un fel de psihoanalist, pentru a decide care-mi sunt talentele si ce profesie mi s-ar potrivi cel mai bine. Dupa intrebari si diverse jocuri, mi s-a spus ca mi s-ar potrivi un job in diplomatie, jurnalism sau management hotelier. Intamplator, tatal meu avea o cunostinta in ultimul domeniu si astfel am ales. Am absolvit Ecole Hoteliere de Lausanne din Elvetia si am ajuns sa lucrez in cele din urma, in 1981, la Intercontinental in Zambia."

Dar nu a fost usor - in perioada aceea Zambia era restrictiva din punct de vedere al importurilor, iar Soper trebuia sa faca troc cu camionagiii ce treceau din Africa de Sud in Tanzania, o noapte de cazare pentru diferite produse precum... aspiratoare. Doi ani mai tarziu managerul se muta la Intercontinental in Miami si New Orleans, adaptandu-se unei culturi complet diferite. Au urmat Oman, Abu Dhabi, Istanbul si Bucuresti "care mi se pare ca se schimba din ce in ce mai mult si preconizez ca in 5 pana la 10 ani capitala va deveni un loc pentru city breaks, la fel ca Praga sau Budapesta. Sunt din ce in ce mai multe cafenele si restaurante, de exemplu. Eu si sotia mea iesim destul de des sa luam masa in oras si sa bem o sticla de vin bun. Imi plac Mandragora, restaurantul cu specific italienesc Al Casolare sau Mesogios cu specific mediteranean.

Uneori ramanem si in hotel, la restaurantul Madrigal, unde avem un bucatar nou care vine de la un hotel de 5 stele din Orientul Indepartat si gateste bine. Imi place mancarea mai usoara - precum fructele de mare, dar, uneori, un gratar bine facut sau un brunch satios sunt bine venite."
Spune ca mancarea romaneasca nu-i place foarte tare, pentru ca e destul de grasa si la stilul sau de viata, tot timpul "wining and dining" cu clienti sau parteneri de afaceri, trebuie sa manance usor. "Cand sunt plecat in calatorii, imi place sa mai iau si un mic dejun englezesc, cu oua si sunca, dar acasa de obicei dimineata mananc doar un iaurt si ma pastrez pentru pranz."

O zi la munca pentru Jonathan Soper inseamna de obicei trei lucruri: intalniri cu oaspetii, clientii si staff-ul, rezolvarea problemelor administrative si supravegherea hotelului si a renovarii sale, care va costa in jur de 28 de milioane de euro. "Din pacate, in ziua de astazi, responsabilitatea unui manager se invarte mai mult in jurul problemelor administrative decat a invata vechea arta de a fi gazda."
Vacantele managerului general de la Intercontinental sunt de obicei scurte: "nu-mi place sa lipsesc mai mult de o saptamana de la birou, de obicei plec in weekend-uri prelungite, in Praga, Viena sau in Olanda, de unde este sotia mea. Anul acesta vom merge si in Delta Dunarii si in Maramures. De obicei, in vacanta nu caut soare, pentru ca am crescut in Africa si am avut parte de destul de mult soare si plaja. Imi place zapada si avem prieteni in Gstaad, Elvetia, pe care ii vizitam iarna si ne bucuram de schi, de sanii trase de cai si traditii de anotimp. La fel sunt si copiii mei care au crescut tot in Africa. Intr-o perioada cand studiau la Londra, au primit de la profesoara lor un premiu pentru cei mai entuziasmati la vederea zapezii", povesteste zambind Soper.

Primul lucru pe care-l face cand ajunge intr-o tara straina este sa ia contact cu oamenii si cultura locului ? "merg in restaurante sa descopar meniul si vinurile lor, fac shopping, iar in hoteluri noi sunt atent la servicii, la uniformele si amabilitatea angajatilor. Pentru noi, sa calatorim in partea europeana a lumii e ceva inedit, desi eu sunt englez si sotia olandeza, pentru ca am trait mai mult pe alte continente. Tocmai datorita acestui fapt ne simtim bine peste tot, suntem internationali". Dupa ce va termina contractul in Romania "de patru ani, cea mai lunga perioada pe care am petrecut-o intr-o tara - cel mai mult am stat intr-un loc 3 ani si 11 luni", Soper vrea sa se mai ocupe de inca un proiect, dupa care doreste sa se retraga in Londra, unde are o casa in Kensington, sau in Franta care "mi se pare ca are o cultura nebuna, iubesc Parisul, imi place branza si vinul, are un climat placut si de acolo poti calatori peste tot in lume". Poate in Franta se va apuca si de scris. "Daca ar fi sa fac altceva, probabil ca as deveni jurnalist - cand copiii mei erau mici, le povesteam zeci de povesti imaginate de mine cu hipopotami si zane bune."

Pana atunci, insa, general managerul Intercontinental locuieste in centrul Bucurestiului intr-unul din apartamentele din hotel. "Puteam la fel de bine sa alegem sa stam intr-o casa, dar aici simt pulsul lucrurilor." Se simte acasa, dar i-ar placea totusi ca si in Romania sa existe un teren de golf mai aproape de Bucuresti, pentru ca in Africa, Statele Unite sau Asia golful nu este doar un joc personal, ci de corporatie, o parte a relatiilor cu clientii.