"Idealul romanului este sa nu poti spune nimic despre el, sa poti doar patrunde inlauntrul sau, sa ramai in contemplatie si apoi sa te trezesti transfigurat. Rusii nu scriu doar ca sa agite aerul si ca sa faca exercitii de stil", spunea Andrei Makine intr-un recent interviu acordat revistei "Lire". Daca e sa-i dam crezare, el insusi scrie ca sa spuna ceva cu miez, aliniindu-se astfel in galeria scriitorilor rusi pentru care literatura se conjuga cu filosofia. Romanul tradus acum la Humanitas este prima opera a scriitorului, aparuta in 1990, inainte ca Testamentul francez, cartea care l-a consacrat, sa primeasca premiul Goncourt. Scris in limba patriei lui de adoptie, romanul are drept cadru eterna Maica Rusie, vazuta acum prin prisma ororilor razboiului si a crimelor in lant produse de regimul stalinist. Ivan este erou in cel de-al Doilea Razboi Mondial, dar traieste, in ciuda meritelor sale trecute, in sordidul unui prezent care il sufoca. Olia, fiica lui, reprezinta singura raza de speranta care ii ilumineaza realitatea cenusie si mizera din jur. Din pacate, ea este santajata de KGB si devine prostituata de lux in slujba serviciilor secrete sovietice.

Andrei Makine, Fiica unui erou al Uniunii Sovietice, Editura Humanitas Fiction, Bucuresti 2008