Centru spiritual iradiant, loc al comuniunii dintre Dumnezeu si om, axa a pamantului, Templul lui Solomon a fost, vreme de trei milenii, o sursa continua de fascinatie. Distrus de mai multe ori, ultima oara in anul 70 d.Hr., edificiul a fost re-creat simbolic in mai multe randuri (el este sursa de inspiratie a Sfintei Sofia, a Domului Stancii din Ierusalim, precum si a numeroase catedrale medievale). Cu alte cuvinte, constituie o prezenta imemoriala, a carei semnificatie simbolica strabate geografia planetei si istoria omenirii. In acest loc sacru, Iacob a vazut scara care unea Cerul cu Pamantul. Templul din Ierusalim - doresc sa sugereze autorii, doi profesori americani dintre care unul a fost membru al echipei internationale de editori care s-a aflat la originea publicarii Manuscriselor de la Marea Moarta - reprezinta nu atat un loc anume, cat o idee, o forta de o extraordinara putere de reverberatie. In spiritul acestei convingeri, ei au alcatuit un album de istorie, cu ilustratii rare (201 de planse, dintre care 145 color), intre care, la loc de cinste, sta o harta crestina din secolul al XII-lea (pagina 90), in care Hristos in ceruri este flancat de doi ingeri-preoti, iar Ierusalimul ocupa exact centrul imaginii, Asia fiind sus, Europa in stanga iar in dreapta jos, Africa.