Pescuit si spionaj in Yemen
Colectia HAHA a editurii Leda s-a imbogatit cu un titlu pe care concurenta i-l va invidia: "La pescuit de somon in Yemen". La fel de trasnit-absurda ca si titlul este povestea in sine: un om de stiinta britanic, dr. Alfred Jones, individ perfect rational si satisfacut de viata (sotia tocmai i-a oferit o periuta de dinti electrica in chip de cadou pentru sarbatorirea a 20 de ani de casatorie), primeste din partea unui seic yemenit pasionat de pescuit propunerea de a construi un rau climatizat, intesat de somoni si lung de cateva zeci de kilometri. Seicul Muhammad nu e deloc egoist: proiectul Somonul vizeaza nu doar satisfacerea placerii sale personale de a da cu undita la minunatul peste cu carne roz, ci si impartirea acestei bucurii cu intregul sau popor. Desi priveste initial cu reticenta propunerea, Alfred va trebui s-o accepte pentru ca in joc se afla interese politice uriase, care merg de la securitatea nationala a Angliei pana la imaginea premierului britanic. Daca razboiul din Irak fusese un fiasco total, afacerea Yemen trebuia neaparat sa fie o izbanda pe toate planurile, asa ca dr. Jones va trebui sa-si puna in joc nu doar talentele de cercetator, ci si abilitatile de disimulare. Sarcastic si plin de poante seci, in bunul ton al prozei britanice umoristice, romanul este construit pe baza jurnalului intim al lui Alfred, dar si a unor scrisori (venite cu precadere de la Hariett, amanta doctorului), procese verbale, rapoarte despre diverse anchete.

Elemente, toate acestea, care accelereaza pulsul povestii, facandu-te sa n-o poti abandona o clipa.

Paul Torday / La pescuit de somon In Yemen / Editura Leda, Bucuresti, 2008

Maestrul si Opera sa
Intrat in constiinta publicului de pretutindeni prin capodopera sa publicata postum "Maestrul si Margareta", Mihail Bulgakov (1891 -1940) atrage din ce in ce mai mult atentia si asupra celorlalte aspecte, poate la fel de valoroase, ale operei sale. In colectia "Clasicii modernitatii" editura Polirom a ales sa puna laolalta aproape toate prozele scurte ale autorului. De la "Insemnarile unui tanar medic la "Inima de caine" sau de la "Ouale fatale" la "Scene moscovite", nuvelele, schitele, foiletoanele sau scenetele bulgakoviene sunt oranduite dupa un dublu criteriu, structural si tematic, incepand de la cele cu caracter mai pronuntat autobiografic, si sunt menite sa le ofere cititorilor posibilitatea de a urmari desenarea unui traseu literar si existential care ilustreaza perfect pozitia scriitorului intr-o societate totalitara. Intr-o scrisoare adresata in 1930 guvernului comunist si lui Stalin (si citata in prefata volumului de catre Ion Vartic), Bulgakov explica mai bine decat orice analist literar esenta propriei opere: "Sunt un scriitor mistic. Nuvelele mele satirice au culori intunecate prin care sunt aratate nenumaratele diformitati ale existentei noastre". Sunt un semn al "scepticismului profund privind procesul revolutionar din inapoiata mea tara - caruia ii opun Marea Evolutie atat de draga mie -, dar mai ales infatisarea trasaturilor infricosatoare ale poporului meu".

Mihail Bulgakov / Diavoliada Si alte povestiri / Editura Polirom, Iasi, 2008


Okuno din Izumo
Considerata a fi una dintre cele mai populare scriitoare ale Japoniei postbelice, comparata adesea cu Simone de Beavoir, Sawako Ariyoshi si-a dedicat majoritatea romanelor istorice, nuvelelor si pieselor sale de teatru descrierii conditiei femeii nipone. La origine foileton in revista japoneza Fujin Koron, intre 1967 si 1969, "Dansatoarea de kabuki", a fost publicat ca roman de sine statator si a confirmat, o data in plus, valoarea literara a romancierei si profunzimea temelor pe care a ales sa mizeze. El descrie viata unui personaj legendar, Okuno din Izumo, cea pe care memoria colectiva a inregistrat-o ca inventatoare a dansului kabuki. Okuni isi incepe cariera ca "miko" la Marele Templu din Izumo. Dansul o va purta apoi spre Kyoto si Edo, dansul ii va deschide drumul spre inima barbatilor si spre palatele samurailor. Insa pe frumoasa Okuni nu o atrage stralucirea aristocratiei. Pentru ea, arta spectacolului se imbogateste in strada, unde freamata adevarata viata. Aici, prind viata, din iubirile, dezamagirile si sperantele artistilor, aici ia nastere teatrul Kabuki, arta ce va rupe legatura cu rigidul teatru No. Succesul lui Okuni va atrage atentia altor trupe, dar si a femeilor usoare, care vor imprumuta denumirea de "dansatoare de Kabuki". Din cauza degradarii acestei arte prin moravurile indoielnice ale prostituatelor, femeilor li s-a interzis, incepand cu 1629, sa mai danseze in teatrele Kabuki, rolurile lor fiind preluate integral de catre barbati.

Sawako Ariyoshi / Dansatoarea de kabuki / Editura Humanitas fiction, Bucuresti, 2008