Fred a renuntat in favoarea scrisului la o prodigioasa cariera de arheozoolog (ramura a arheologiei care se ocupa de aflarea unor amanunte semnificative despre societatile umane disparute, pornind de la scheletele de animale). Marea lovitura a dat-o in 2001 cu romanul „Pars vite et reviens tard!” („Pleaca repede si intoarce-te tarziu!”, roman pe care editura Humanitas Fiction tocmai ni l-a oferit in versiune romaneasca). Pret de un an, cartea a zabovit pe podiumul bestseller-urilor din Hexagon, asa incat acum, despre fiecare noua aparitie a lui Fred Vargas in standurile librariilor, cartitorii afirma ca nu-i decat o secventa de surf in siajul marelui pachebot care a fost „Pars vite...”.

 

In romanul tradus acum la Humanitas Fiction exista doua planuri ale actiunii: unul care il are in centru pe un fost capitan de vas breton descins la Paris, Joss Le Guern, si care, dupa o perioada de somaj, devine „crainic” in piata Edgar Quinet si celalalt, care istoriseste anchetele comisarului Jean-Baptiste Adamsberg (personaj prezent in mai toate cartile lui Fred Vargas, un fel de Maigret cu fizionomie si tabieturi detectivistice schimbate). Primul descopera, printre mesajele pe care trebuia sa le strige, niste foarte sumbre scrisori, desprinse parca din niste manuscrise vechi de cateva secole, care vorbesc despre molime si moarte, multe dintre ele in limba latina. De cealalta parte, Adamsberg descopera in arondismentul XVIII (unde fusese trimis sa lucreze la brigada criminalistica) niste semne ciudate pe usile catorva imobile. Cele doua planuri se intersecteaza atunci cand Le Guern ii cere ajutorul comisarului pentru descifrarea mesajelor din Piata Edgar Quinet.

 

 

 

 

“Flagelarea lui Hristos”, opera a lui Piero della Francesca, realizata cel mai probabil in preajma anului 1455 si aflata actualmente in patrimoniul muzeal al Galeriei Nationale din Urbino, este unul dintre cele mai misterioase tablouri ale lumii. Panza este despartita in doua de o coloana, scena biciuirii lui Iisus fiind reprezentata undeva in stanga pe fundal, in vreme ce in dreapta se afla un grup enigmatic de trei personaje. Atat planurile arhitecturale, cat si elementele de vestimentatie imping privitorul spre o lectura alegorica. Dupa ani intregi de studiere a tabloului, Silvia Ronchey a propus o teza revolutionara asupra talcurilor acestei opere, pe care a prezentat-o in cadrul unei povesti detectivistice, in care apar papi si imparati, spioni, monahi si principi din Orient, dar si pictori de prima marime, de la Pisanello la Van Eyck. Cheia de lectura pe care o propune Silvia Ronchey s-ar afla in tragedia care a insemnat debutul epocii moderne: caderea Constan­tinopolului in mainile turcilor in 1453.

 

Silvia Ronchey - “Enigma lui Piero”,

Editura RAO, Bucuresti, 2008

 

 

Alin Bauer este criminolog si istoric, fost mare maestru al Lojei Marelui Orient din Franta, iar Roger Dachez, coautor al volumului pe care vi-l prezentam, este unul dintre cei mai reputati istorici ai Francmasoneriei (din 2003 indeplineste functia de presedinte al Institului Francmasonic francez). Dupa numeroase lucrari de istorie, cei doi s-au hotarat sa prezinte francmasoneria sub forma unui roman cu intriga politista. Eroul cartii este Jean-Théophile Desaguliers (1683-1744), fiu al unui pastor hughenot, ministru al bisericii anglicane a Curtii, discipol al lui Newton si creator al francmasoneriei moderne. Alaturi de el apar Isaac Newton care, fara sa fi fost francmason, a inspirat prin multe dintre ideile sale francmasoneria, Anthony Sayer (primul mare maestru al Lojei Angliei) sau Samuel Pritchard, autor al primei denuntari a francmasoneriei (prin intermediul lucrarii “Masonery Dissected”).