Astăzi, una dintre cele mai importante poziţii din industria berii din Europa este ocupată de o femeie. Iar asta nu e tot! Este româncă şi a condus, timp de mai bine de şapte ani, Berarii României, asociaţia industriei locale a berii, care reuneşte berari şi furnizori de materii prime pentru sectorul berii. Este vorba despre Julia Leferman, care s-a stabilit la Bruxelles şi ocupă funcţia de secretar general al Asociaţiei Berarii Europei.

intotdeauna oamenii au asociat berea cu masculinitatea şi i-au pus astfel eticheta de băutură a bărbaţilor. Aceste vechi prejudecăţi se mai resimt şi astăzi, pe alocuri, în industria berii, unde nu e de mirare că predomină bărbaţii; dar inevitabil lucrurile se schimbă, percepţiile sunt altele şi uşor-uşor berea capătă un alt sens – datorită celor care o consumă, dar şi celor care lucrează în această industrie.

Astăzi, una dintre cele mai importante poziţii din industria berii din Europa este ocupată de o femeie, Julia Leferman, care s-a stabilit la Bruxelles şi ocupă funcţia de secretar general al Asociaţiei Berarii Europei. „Industria berii este într-adevăr o industrie a bărbaţilor, dar iată că femeile ocupă un rol din ce în ce mai important şi mă bucur să văd acest lucru la toate nivelurile, de la producţie şi până la nivelul de reprezentare din care fac şi eu parte.

Dar să nu uităm că primii maeştrii berari ai României au fost femeile, pentru că berea în antichitate era numită şi pâinea lichidă”, povesteşte Julia Leferman. Tot ea adaugă că băutura de care se leagă cariera sa a apărut într-un mod natural de interacţiune între ceralele care au luat contactul cu apa şi cu bacteriile din aer. Şi în acest fel, în gospodăriile din antichitate, s-a realizat prima fermentaţie şi a apărut prima variantă a berii. „Mai apoi femeile erau cele care făceau berea în gospodărie. Deci este, dacă ne gândim aşa, o activitate ciclică şi iată deja că numărul femeilor care se regăsesc şi activează astăzi în industria berii creşte simţitor”, spune Julia Leferman.

Ea a preluat rolul de secretar general al Asociaţiei Berarii Europei în urmă cu şapte luni. Industria berii, afirmă ea, este în primul rând o industrie locală, care funcţionează ca un motor economic pentru multe sectoare de activitate care se dezvoltă ca urmare a unei industrii a berii puternice. În piaţa românească, exemplifică Julia Leferman, industria berii are un impact pozitiv important în agricultură, în activitatea de procesare sau în transport, precum şi în industria ospitalităţii şi în retail.

Acest domeniu, mai punctează românca, a dovedit un angajament foarte puternic şi pentru comunitate, piaţa românească şi consumatori în momentul în care s-a pornit pe drumul dezvoltării Sistemului Garanţie-Returnare (SGR). A fost un proiect de durată, la care s-a muncit cinci ani şi jumătate, în cadrul căruia Julia Leferman, în calitate de reprezentant al sectorului, a condus activităţile de analiză de fezabilitate şi apoi de dezvoltare a cadrului legislativ şi a coordonat activitatea companiei RetuRO din România, cea care administrează astăzi SGR. „Este un sentiment profund de mândrie că activitatea profesională pe care am desfăşurat-o a lăsat ceva în urmă şi acel ceva este benefic pentru comunitate, pentru ţară, pentru mediul înconjurător şi pentru generaţiile care vin în urma noastră şi care se vor bucura de un mediu mai curat”, declară Julia Leferman.

De la Bucureşti la Bruxelles

Parcursul profesional al Juliei Leferman a purtat-o din zona de administraţie publică centrală către piaţa de consultanţă. A absolvit ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti şi a urmat un master în dreptul european al afacerilor la Facultatea de Drept. A lucrat în administraţia publică centrală, în Guvernul României, într-o perioadă extrem de importantă pentru România, între 2005 şi 2007, când s-a finalizat aderarea la Uniunea Europeană.

A activat apoi şi în Parlamentul României în calitate de consilier economic al preşedintelui la acea vreme, iar unul dintre proiectele la care a contribuit a fost de a crea un mecanism al dialogului între Parlament şi Guvern, alături de consiliul economic şi social, pentru a stabili o agendă comună de lucru care să prioritizeze proiectele legislative care aveau relevanţă şi impact din punct de vedere economic. Scopul acestui proiect, afirmă ea, era să aducă zona de reglementare mult mai aproape de nevoile cetăţenilor. „Rolul pe care îl am acum presupune un dialog şi mai extins - un dialog intern, la nivelul organizaţiei -, dar şi alinierea unor nevoi şi a unor obiective comune între pieţe care au caracteristici diferite în ceea ce priveşte modul în care funcţionează industria berii. Este nevoie de o capacitate de a dialoga şi de a găsi acele elemente comune care apoi să fie transpuse într-un dialog cu autorităţile europene”, explică secretarul general al Asociaţiei Berarii Europei.

O zi din viaţa unui lider

Dacă atunci când ocupa poziţia de director general al Asociaţiei Berarii României activitatea sa presupunea responsabilitatea la nivel de industrie a berii pentru piaţa din România, acum o zi din viaţa ei arată destul de diferit. Responsabilitatea este mai mare, căci sunt mai multe pieţe în joc, iar deplasările nu lipsesc de pe agenda ei. „Este o zi normală din viaţa oricărei mame care presupune ca ai săi copii să ajungă la şcoală în timp util, să îşi facă temele. Mă împart între rolul de mamă, de soţie şi cel de femeie de carieră, pentru că mi-am dorit întotdeauna să am o activitate care să mă satisfacă în primul rând pe mine în plan personal şi să simt că prin ceea ce fac aduc o contribuţie pozitivă comunităţii şi societăţii din care fac parte”, spune Julia Leferman.

Mituri despre bere

Cel mai comun mit despre bere astăzi este că băutura se adresează bărbaţilor. Poate că el a avut şi un sâmbure de adevăr cândva, dar cu timpul lucrurile s-au schimbat.

Acum, spune ea, sunt destul de multe varietăţi de bere pe toate pieţele europene, inclusiv în piaţa din România, iar diversitatea pe care berarii o pun la dispoziţia consumatorului a crescut foarte mult. Astfel, opţiunile din care femeile pot să îşi aleagă berea preferată pentru un anumit moment de consum au crescut şi ele. „În realitate şi noi, femeile, apreciem această băutură. Poate că avem gusturi mai speciale şi din dorinţa de a experimenta gusturi noi, stiluri şi noi varietăţi de bere, uneori alegerile se îndreaptăm mai puţin către berea blondă, pe care bărbaţii o preferă în număr mai mare”, adăugă românca.

Un alt mit este că berea îngraşă. De ce? Pentru că, de fapt, contează cu ce este consumată, afirmă Julia Leferman. „Nu berea îngraşă, ci stilul de viaţă. E bine să nu mai considerăm burta de bere ca fiind o cauză directă în legătură cu băutura. Este o băutură echilibrată, care aduce un aport nutriţional atâta timp cât este consumată moderat.”

Tendinţe în piaţa berii la nivel european şi în România

Anumite pieţe europene, spune secretarul general al Asociaţiei Berarii Europei, au reuşit să recupereze consumul pe care îl înregistraseră înainte de pandemie, iar aici vorbim de Spania şi Portugalia. În restul pieţelor din Europa, însă, se văd tendinţe de scădere ca urmare a contextului economic dificil din ultimii ani - pandemie, război, creşterea inflaţiei. Totuşi, sunt şi zone „mai luminoase”, după cum spune ea, iar o parte dintre ele eu legătură cu inovaţia. „Segmentul berii fără alcool creşte în toate pieţele. În prezent, la nivel european, una din 15 beri consumate este fără alcool. Berarii au lucrat pentru a face ca această alegere să fie un legitimă, nu una de nevoie. Totodată, numărul producătorilor de bere este în creştere la nivel european. Sunt berării noi care se deschid. Am revenit la numărul de 10.000 de berari în Europa.” Julia Leferman a fost prezentă la European Brewery Convention Symposium la Budapesta între 19 şi 20 mai, un eveniment dedicat industriei europene a berii, în cadrul căruia accentul a fost pus pe inovaţie şi sustenabilitate.    

România se află pe locul nouă în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte volumul de bere produs. Italia este pe poziţia a opta şi Austria se află pe locul zece, în timp ce pe locul unu se află Germania. O particularitate a României este însă distribuţia. Astăzi, România se plasează la 8% pondere de consum în industria ospitalităţii. Spre comparaţie, în Spania, ponderea consumului de bere în HoReCa este de 60%.

„Este un decalaj mare, care însă poate fi privit ca o oportunitate pentru mult loc de creştere. Totul ţine de disponibilitatea consumatorilor români de a-şi redescoperi plăcerea socializării la un pahar de bere într-o locaţie decât acasă”, conchide Julia Leferman.