Pe fondul condiţiilor meteo nefavorabile producţia totală de cereale a coborât în acest an cu 40% la 11,5 mil. euro, aceasta fiind şi cea mai mare scădere de recoltă dintre toate ţările din UE. Primele estimări arată că din pricina agriculturii din economie au dispărut în acest an între 1,5 şi 2 mld. euro. Iar impactul secetei este chiar mai mare dacă luăm în calcul că efectele recoltelor mai mici de cereale se propagă şi în industrii conexe precum cea a cărnii, laptelui sau în panificaţie.

Declinul abrupt din agricultură a apărut şi în condiţiile în care femierii români nu au niciun scut real în faţa secetei, numai 1,5% din terenurile arabile locale fiind irigate. Cei mai afectaţi au fost fermierii mici, care nu dispun de spaţii de depozitare şi nici fonduri suficiente pentru a investi în fertilizatori sau pesticide. Printre puţinii fermieri care au reuşit să îşi ţină încasările pe linia de plutire au fost cei care au instalate sisteme de irigaţii, dar şi cei care şi-au rostogolit stocurile din anul anterior speculând astfel creşterea accelerată a preţurilor pentru principalele materii prime agricole.

"Veniturile din acest an vor rămâne la nivelul anului trecut pentru că am câştigat din majorarea preţurilor. Am irigat întreaga suprafaţă de 3.600 ha, dar tot am avut la porumb o scădere de o treime a productivităţii, ajungând la 8,5 tone/ha", explică Viorel Nica, proprietarul Agrichim Feteşti, un business cu afaceri estimate la 6 milioane de euro în acest an.

REZULTATELE FERMIERULUI sunt mult peste performanţa la nivel de economie având în vedere că media de productivitate pentru porumb s-a ridicat la numai 2 tone/hectar. Acest declin s-a tradus printr-un minus de 60%, astfel că întreaga recoltă locală de porumb a ajuns la 4,7 mil. tone. Dezastrul culturilor de porumb a fost depăşit doar de rezultatele recoltei de rapiţă, care a coborât cu aproape 80%, la sub 100.000 tone. Practic, câteva săptămâni de secetă au evaporat o piaţă ce ar fi adus în mod normal rulaje de 300-350 mil. euro.

Deşi cu minusuri de producţie cuprinse între 20% şi 30%, grâul şi porumbul au fost un veritabil sprijin pentru fermieri, graţie creşterilor de preţuri care au compensat scăderile în volum ale recoltelor. Cotaţia grâului a avansat treptat pe parcursul anului ajungând la vârful de 1.100 lei/tonă, cu 60% peste nivelul din 2011. Într-un ton similar, preţurile de vânzare ale florii-soarelui au avansat cu 40% la 2.100 lei/tonă.