Verdictul Comisiei Europene cu privire la functionalitatea economiei de piata a Romaniei nu va avea prea curand efecte vizibile.

Statutul de economie de piata functionala este, in Cluj-Napoca, ultima grija a unui proprietar de agentie imobiliara, in toamna unui an in care piata apartamentelor aproape ca s-a prabusit in oras. "Si ce daca obtinem statutul de economie de piata functionala? O sa-mi creasca brusc vanzarile? O sa ne scape de clientii care ne pun sa le gasim cumparatori si apoi vand in afara contractului cu noi?", se intreaba Bogdan Dobocan, proprietarul in varsta de 26 de ani a Forum Imobiliare.

Neimportant pentru Dobocan, verdictul Comisiei Europene este o miza importanta mai la sud, in Bucuresti. Acolo unde autoritatile au sperat, timp de mai bine de un an, ca oficialii europeni sa puna stampila pe statutul de economie de piata functionala al Romaniei. 

Statut pe langa care Guvernul de la Bucuresti a trecut la nivel de "traducere fara suflet" in 2003. Intre timp, Petrom a fost privatizata, la fel si doua din Electrice, s-au inceput procedurile pentru vanzarea distributiei de gaz. In plus, inflatia a scazut, iar investitiile straine directe au crescut.

De cealalta parte, legea falimentului inca nu este aplicabila, iar Codul muncii are inca o doza prea mare de social - democratie pentru gustul Comisiei. Sistemul de sanatate si de asigurari sociale sunt tot pietre de moara la gatul bugetului. Balanta incepe totusi sa se incline spre un raspuns pozitiv. Inseamna asta ca Romania are cu adevarat o economie de piata care functioneaza? Si daca functioneaza, in favoarea cui face acest lucru?

Analistii sunt de parere ca singura motivatie in baza careia Romania poate primi statutul mult dorit este politica si nicidecum economica. Iar argumentele se refera la neindeplinirea tuturor criteriilor de baza stabilite de UE ca fiind obligatorii pentru obtinerea statutului respectiv. 

"Aderarea la UE are o componenta politica puternica, aceasta devenind predominanta in deciziile luate. Dintre tarile care au aderat la 1 mai 2004 exista unele care nu au indeplinit conditiile economice, dar au fost admise din motive politice", sustine Radu Craciun, seful departamentului de analiza la ABN Amro. Economia romaneasca progreseaza, dar, spune el, nu este de-ajuns. 

In urma concluziilor prezentate anul trecut in Raportul de tara al Comisiei Europene, autoritatile de la Bucuresti au fost nevoite sa ia unele masuri care sa demonstreze dorinta si capacitatea de a reforma economia interna. Cea mai mare realizare a anului este, fara indoiala, privatizarea Petrom, compania despre care nu se stie inca precis daca a fost "perla" sau "gaura neagra" a economiei romanesti. Preluarea companiei de catre OMV a demonstrat, intr-o oarecare masura, ca Guvernul este dispus sa privatizeze si societatile profitabile.

Incheierea acordului de vanzare a Electrica Dobrogea si Electrica Banat este, de asemenea, privita cu ochi buni, chiar daca au existat controverse asupra pretului prea mic de vanzare catre italienii de la Enel. In contul celor doua societati, adica pentru 1,4 milioane de clienti captivi, Romania va primi 36 de milioane de euro.Si in cazul privatizarilor Distrigaz lucrurile se apropie de finalizare: luna aceasta este asteptata vanzarea Distrigaz Sud catre Gaz de France. Achizitia Distrigaz Nord de catre Ruhrgas este de asemenea o chestiune de timp.

Daca in privinta privatizarilor lucrurile au mers bine, bilele negre incep sa apara la capitolele consensului privind politicile economice sau Codul muncii. La nivel politic, consensul privind politicile macro este oarecum impus. Programele de guvernare anuntate de cele mai importante forte politice, Uniunea Nationala PSDaPUR si Alianta D.A. PNL-PD, urmaresc aceleasi directii legate de politica economica, lucru previzibil atata vreme cat singura varianta a Romaniei este, la aceasta ora, respectarea intelegerilor cu institutiile financiare internationale. 

Ramane de obtinut insa si un consens  in plan intern, alaturi de ceilalti actori importanti ai vietii economice, precum Banca Nationala a Romaniei si reprezentantii mediului de afaceri, reprezentanti care nu sunt nici ei de parere ca obtinerea statutului de economie functionala este justificata. Motivul: fiscalitatea ridicata, care franeaza dezvoltarea afacerilor, si rigiditatea Codului muncii, care da prea multe drepturi salariatilor.

"Atunci cand accepti minciunile legate de nivelul de impozitare al salariilor, atunci cand ai un Cod al muncii care anuleaza flexibilitatea fortei de munca, atunci cand mentii societatile cu probleme si accepti sa acumuleze arierate intr-o economie virtuala derivata din cea de barter, atunci nu ai economie de piata functionala", este de parere Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).  Pogonaru este de acord ca Romania a facut pasi importanti pentru a obtine stabilitatea macroeconomica, dar spune ca autoritatile trebuie sa-si stabileasca foarte clar prioritatile. "E necesar sa se precizeze ce e mai important acum: cresterea economica sau protectia sociala", a declarat presedintele AOAR.

Intr-adevar, principalele probleme ale mediului de afaceri nu au fost rezolvate in intervalul scurs de la ultimul raport de tara. Asa cum pomenea precedenta evaluare, afaceristii trebuie inca sa se inarmeze cu rabdare si atunci cand infiinteaza firme, dar si cand vor sa iasa de pe piata. 

Desi Comisia Europeana a atras atentia asupra ineficientei legii falimentului, actul normativ face, si la aceasta ora, doar obiectul unui studiu realizat de Ministerul Justitiei. De asemenea, legislatia privind insolventa financiara este abia in stadiul in care va fi evaluata de o echipa de experti romani si straini. Proiectul de lege privind separarea procedurilor de autorizare de cele de inregistrare a trecut de Senat, dar nu a intrat inca pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor.

Sistemul judiciar are inca probleme si in ceea ce priveste reglementarea proprietatii. Instantele de drept comercial sunt doar doua, la Pitesti si Cluj-Napoca, dar duc lipsa de personal specializat. Oamenii de afaceri se plang de asemenea de incurcaturile rezultate din reglementarile din domeniu: greoaie si, de multe ori, contradictorii.

Oficialii europeni se pot declara, insa, multumiti de liberalizarea preturilor si a comertului. Asta desi exista inca probleme cu deficitul comercial. Restrictionarea partiala a creditelor pentru bunuri de larg consum nu a fost de-ajuns pentru redresarea balantei comerciale, astfel ca diferenta dintre importuri si exporturi continua sa creasca. Florin Pogonaru este de parere ca economia romaneasca nu are puterea de a se impune pe piata unica europeana, in timp ce Radu Craciun sustine ca acest lucru s-ar putea realiza doar printr-o infuzie masiva de capital. 

"Cum in interior nu avem bani, este clar ca ne sunt necesare investitiile straine directe care sa alimenteze economia", spune Craciun. Din acest punct de vedere, autoritatile se pot lauda ca in primul semestru al lui 2004 investitiile straine directe au crescut cu 47,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut, avand o valoare totala de 1,156 miliarde de euro. 

"Este insa vorba despre delocalizarea industriilor din Vest, nu despre crearea unor marci specifice care sa reziste pe piata europeana. Chiar daca este benefica pentru ca genereaza subfurnizori locali, nu ne ajuta indeajuns pentru a fi competitivi in mod real", este de parere Pogonaru. El crede ca acordarea statutului de economie de piata functionala nu va avea nici o valoare atata vreme cat declaratia nu va contine sintagma "care are capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din Uniunea Europeana". Sintagma de care Romania este departe, atata timp cat abia se lucreaza la bifarea primului criteriu necesar in acest sens. Economia de piata concurentiala la care se refera Pogonaru presupune capacitatea industriilor unei tari de a face fata competitiei de pe piata unica a UE. Ceea ce nu este cazul.

"Chiar si obtinerea statutului de economie de piata functionala nu va face nimic altceva decat sa creasca asteptarile pozitive legate de economia romaneasca. Concret, va ridica moralul romanilor. Si atat."