Ceremonia religioasă va avea loc vineri, la ora 9.00, la Opera Română din Cluj-Napoca, fiind urmată de înmormântarea la cimitirul Mănăştur, se mai arată pe site-ul instituţiei.

Cu o frumoasă voce de tenor liric, care a evoluat apoi spre un spectru mai plin, a realizat creaţii de neuitat în marile titluri din repertoriul de operă precum "Don Giovanni", "Flautul fermecat", "Faust", "Don Carlo", "Freischutz", "La traviata", "Rigoletto", "Tosca", "Evgheni Oneghin", "Andrea Chenier" şi foarte multe altele, până la "Walkyria", ultima sa premieră. Nu au lipsit din repertoriul său operele româneşti şi câteva operete, precum şi lieduri şi creaţii vocal-simfonice, informează Opera Naţională Bucureşti (ONB).

Născut pe 18 ianuarie 1933, într-un sat din judeţul Sălaj, artistul a studiat la Conservatorul din Cluj şi a debutat la Opera Română din oraşul de pe Someş la vârsta de 21 de ani, în spectacolul "Cneazul Igor". S-a perfecţionat şi la Accademia Nazionale di Santa Cecilia din Roma, iar în anii tinereţii a obţinut premii la importante concursuri internaţionale. Între 1964 - 1988 a fost solist al Operei Române din Bucureşti, fiind şi director artistic al instituţiei între 1976 - 1982. A activat şi în diplomaţie, ca ataşat cultural la Ambasada României din capitala Italiei.

A cântat mult pe scenele naţionale, dar şi în multe alte ţări din Europa, Asia şi Oceania şi a efectuat înregistrări pentru radio şi televiziune, dar şi pentru casa de discuri Electrecord. Printe realizările sale se numără şi înregistrarea integrală a operei "Tosca" realizată alături de Virginia Zeani şi de Nicolae Herlea, devenită o înregistrare de referinţă pe plan mondial. De asemenea, a cântat în spectacole cu distribuţii internaţionale de mare ţinută, printre colaboratorii săi figurând dirijorii Nello Santi, Ruslan Raicev, Alexandr Ceakarov şi soliştii Grace Bumbry, Nicola Ghiuzelev, Helen Donath, Mady Mesple, Nicola Martinucci, Aldo Proti, Giuseppe Tadei, Gundula Janovitz.

Corneliu Fânăţeanu a cântat şi alături de marii artişti ai scenei lirice româneşti, printre aceştia numărându-se Nicolae Herlea, Maria Slătinaru Nistor, Eugenia Moldoveanu, Octav Enigărescu, Dan Iordăchescu, Silvia Voinea, precum şi soliştii de prim plan ai Operei Române din Cluj.

În anii de după pensionare s-a dedicat pedagogiei cântului, având un mare număr de elevi, mulţi dintre ei ajunşi solişti de bază ai Operei Naţionale Bucureşti.