Polonia a pus Uniunea Europeana intr-o situatie sensibila saptamana trecuta, dupa ce si-a exercitat dreptul de veto impotriva initierii negocierilor bilaterale UE-Rusia pentru incheierea unui nou parteneriat energetic, in conditiile in care cel in vigoare expira in 2007. Polonia si-a motivat veto-ul prin neratificarea de catre Rusia a Tratatului pentru o Carta a Energiei, care printre altele, ar obliga Moscova sa garanteze drepturi de tranzit pentru resursele energetice din Kazahstan si Uzbekistan - drept pe care Rusia il considera contrar intereselor sale.

O a doua ingrijorare a Poloniei, de mult cunoscuta, este ca tranzitul cu gaz rusesc catre Europa se va face nu prin teritoriul polonez, ci pe sub Marea Baltica, prin conducta care urmeaza sa fie construita in virtutea acordului intre presedintele Vladimir Putin si fostul cancelar german Gerhard Schroeder. Motivand ca respectiva conducta ar strica echilibrul ecologic in Marea Baltica, Varsovia a sperat ca noul cancelar, Angela Merkel, va renunta la idee, numai ca pana acum Berlinul n-a dat nici un semn ca ar sustine speranta polonezilor. Comentatorii de la Moscova sustin ca Varsovia este de fapt suparata ca Rusia a oprit importurile de carne si legume din Polonia, pretextand ca acestea nu corespund standardelor rusesti de calitate. Oficialii polonezi sustin insa ca Rusia sanctioneaza astfel sprijinul pe care Varsovia l-a oferit "revolutiei portocalii" de la Kiev. Convorbirile UE-Rusia sunt programate sa inceapa in timpul summit-ului care se va desfasura la 24 noiembrie la Helsinki, dar presedintia finlandeza a UE a anuntat ca s-ar putea sa nu se ajunga la o intelegere cu aceasta ocazie, mai ales ca Moscova a avertizat la randul sau ca nu se va lasa "santajata" de atitudinea Poloniei si ca prefera mai degraba sa nu semneze un nou acord.

Analistii considera insa ca veto-ul polonez va ramane o voce singulara, nesustinuta de partenerii europeni, mai ales ca nici Lituania, care pana acum sustinuse pozitia Poloniei in disputele cu Rusia, nu s-a declarat favorabila noului parteneriat energetic UE-Rusia. O confirmare indirecta a opiniei analistilor a oferit-o saptamana trecuta si semnarea acordului intre compania ruseasca Gazprom si cea italiana ENI privind gazele naturale, acord care permite Gazprom sa vanda direct gaze pe piata italiana, incepand de la anul. Gazprom s-a angajat inclusiv sa prelungeasca pana in 2035 contractele de livrare a gazelor catre ENI.