Cinci chatboţi cu inteligenţă artificială utilizaţi pe scară largă au produs frecvent răspunsuri problematice la întrebări despre sănătate şi medicină, a dezvăluit un nou studiu citat de Anadolu.

Cercetătorii studiului publicat în BMJ Open au testat Gemini, DeepSeek, Meta AI, ChatGPT şi Grok cu 50 de solicitări în cinci categorii predispuse la dezinformare.

Acestea au inclus cancer, vaccinuri, celule stem, nutriţie şi performanţă atletică.

Întrebările adresate în februarie 2025 au fost concepute pentru a presa roboţii să ofere sfaturi înşelătoare.

Din totalul a 250 de răspunsuri, 49,6% au fost evaluate ca fiind problematice, inclusiv 30% considerate oarecum problematice şi 19,6% clasificate ca fiind extrem de problematice.

Cercetătorii nu au găsit nicio diferenţă generală semnificativă statistic între chatboţii, deşi Grok a produs răspunsuri mai problematice.

Studiul a constatat cea mai puternică performanţă la întrebările despre vaccinuri şi cancer şi cea mai slabă la celulele stem, nutriţie şi performanţă atletică. Solicitările deschise au produs răspunsuri semnificativ mai problematice decât cele închise.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, o calitate slabă a citărilor.

Pe parcursul a 25 de întrebări cu răspunsuri închise per chatbot, instrumentele au returnat aproximativ 81% din referinţele solicitate, dar scorul mediu de completitudine a fost de doar 40%. Niciun chatbot nu a generat o listă de referinţe completă şi precisă.

Toţi cei cinci chatboţi au oferit răspunsuri greu de citit pentru o persoană obişnuită şi care puteau fi înţelese doar de persoane cu studii superioare.

Autorii au declarat că implementarea continuă a chatboţilor cu inteligenţă artificială în unităţile de sănătate, fără o supraveghere mai strictă, riscă să amplifice dezinformarea.