România nu duce lipsă de idei economice bune. Duce lipsă de implementare credibilă. Măsurile propuse de Confederaţia Patronală Concordia în decembrie vin într-un moment în care economia are nevoie urgentă de stabilitate, investiţii şi încredere. Dincolo de lista de propuneri în sine, adevărata întrebare este dacă statul român poate livra rezultate (un plan cu siguranţă nu a putut, la nivel de guvernare / coaliţie). Răspunsul depinde de un lucru esenţial: un parteneriat public–privat de calitate, construit pe trei piloni simpli şi occidentali – Profesionalism, Predictibilitate şi Parteneriat.

Primul pilon este profesionalismul. O bună parte dintre măsurile Concordia – de la reformele fiscale pro-investiţii, la accelerarea absorbţiei fondurilor europene, digitalizarea administraţiei, simplificarea raportărilor sau modernizarea politicilor de piaţă a muncii – se blochează nu din lipsă de voinţă, ci din lipsă de capacitate administrativă. Aici sectorul privat poate ajuta statul credibil, prin transfer de expertiză şi metodologie. În economiile occidentale funcţionale, marile reforme sunt sprijinite de unităţi de implementare profesioniste, task-force-uri mixte şi detaşări temporare de experţi din mediul privat către administraţie.

România poate replica acest model pentru măsuri precum reforma fiscală, digitalizarea ANAF, implementarea platformelor unice de raportare sau schemele de sprijin pentru investiţii şi inovare. Profesionalismul nu slăbeşte statul. Îl face funcţional.

Al doilea pilon este predictibilitatea. Aproape toate propunerile Concordia converg spre această nevoie: stabilitate fiscală multianuală, menţinerea cotei unice, eliminarea taxelor distorsionante precum impozitul minim pe cifra de afaceri, anunţarea din timp a modificărilor legislative, testarea impactului noilor reglementări. Sectorul privat poate ajuta statul nu doar semnalând problemele, ci participând la construcţia predictibilităţii prin consultări reale, analize de impact ex-ante şi mecanisme de evaluare ex-post. În modele precum Germania, Olanda sau ţările nordice, predictibilitatea este tratată ca un bun public economic. România poate face acelaşi lucru dacă acceptă că stabilitatea regulilor este o condiţie pentru investiţii, nu o concesie către mediul de afaceri.

Al treilea pilon, şi cel mai important, este parteneriatul. Concordia nu propune doar măsuri, ci implicit o schimbare de relaţie între stat şi sectorul privat. Multe dintre propunerile legate de accesul la capital, utilizarea fondurilor de pensii pentru economia reală, susţinerea IMM-urilor, tranziţia energetică, investiţiile în infrastructură sau diplomaţia economică nu pot fi implementate eficient fără co-responsabilitate. Modelele globale arată că statul trebuie să fie arhitect şi arbitru, iar sectorul privat executor disciplinat şi investitor pe termen lung. În Germania, Austria sau Franţa, reformele economice sunt negociate instituţionalizat. În Asia, statul coordonează, iar companiile livrează. România are nevoie de un model propriu, dar inspirat din aceste practici, în care grupuri mixte stat–privat să fie responsabile de implementarea concretă a măsurilor-cheie.

Un PPP de calitate nu înseamnă privatizarea deciziei publice. Înseamnă profesionalizarea ei. Sectorul privat poate contribui cu date, cu know-how, cu capacitate de execuţie şi cu credibilitate externă. Statul păstrează decizia finală, dar câştigă viteză, competenţă şi încredere. Exact ceea ce cer investitorii şi pieţele.

Propunerile Concordia pot deveni un adevărat program de relansare dacă sunt tratate ca un proces, nu ca un document. România nu mai are nevoie de încă o listă bună de măsuri. Are nevoie de un contract de implementare între stat şi mediul privat, construit pe profesionalism, predictibilitate şi parteneriat.

Dacă acest PPP de calitate va fi asumat, România poate transforma un context economic dificil într-o oportunitate de maturizare instituţională. Dacă nu, riscul este ca şi aceste propuneri să rămână încă un episod de bună intenţie fără impact real. Cele trei P nu sunt un slogan. Sunt singura cale realistă de relansare.

Radu Magdin este CEO al companiei de consultanţă strategică Smartlink Communications