Senatorul PSD Liviu Pop şi deputatul PSD Gheorghe Şimon au depus, la Senat, un proiect de lege care prevede ca asigurarea casei împotriva dezastrelor naturale, cum ar fi cutremure, inundaţii şi furtuni să fie obligatorie indiferent dacă aceasta este locuită sau nu.

„Persoanele fizice şi juridice asigură împotriva dezastrelor naturale, în condiţiile prezentei legi, toate construcţiile cu destinaţia de locuinţă, din mediul urban sau rural, aflate în proprietatea acestora şi înregistrate în evidenţele organelor fiscale; obligaţia se aplică indiferent dacă construcţia cu destinaţia de locuinţă este utilizată parţial sau integral în acest scop”, arată proiectul de lege al senatorului Liviu Pop şi deputatului Gheorghe Şimon înregistrat la Senat.

Dacă locuinţa este în coproprietate ori există părţi de uz comun, atunci va fi încheiat un contract de asigurare obligatoriu pentru fiecare locuinţă în parte.

„În cazul construcţiilor cu destinaţia de locuinţă aflate în coproprietate sau care au părţi de uz comun, se încheie câte un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuinţă în parte, indiferent dacă aceasta mai este utilizată sau nu în acest scop; în acest caz, prima de asigurare se plăteşte pentru fiecare locuinţă în parte”, conform modificării legislative propuse de PSD.

O altă schimbare vizează locuinţele care se află în clădiri cu risc seismic clasa I, care nu vor fi asigurate prin poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale (PAD) decât după ce a fost făcut recepţia finalizării lucrărilor de consolidare a imobilelor.

„Locuinţele situate în clădirile expertizate tehnic în condiţiile legii de către experţi tehnici atestaţi şi încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic nu se asigură pentru dezastre naturale prin contracte PAD, până la data recepţiei efectuate la terminarea lucrărilor de consolidare a clădirilor”, potrivit sursei citate.

Conform Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor în vigoare pot fi făcute asigurări pentru două tipuri de locuinţe, tip A şi tip B.

Locuinţa tip A este o construcţie cu structura de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă ori din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic, potrivit actului normativ în vigoare.

Locuinţa tip B este o construcţie cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic, potrivit legii actuale.

Suma şi prima aferente, menţionate în lei

Sumele asigurate pot fi menţionate în lei, propune proiectul de lege al social-democraţilor, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) le poate actualiza, doar dacă are în prealabil avizul Ministerului Lucrărilor, Dezvoltării şi Administraţiei (MDRAP).

„Art. 5 - (l) Pentru contractele anuale, suma asigurată care se acordă în temeiul prezentei legi, denumită în continuare sumă asigurată obligatoriu, este: a) 100.000 lei, pentru fiecare locuinţă de tip A;

b) 50.000 lei, pentru fiecare locuinţă de tip B. (2)Primele cuvenite pentru sumele asigurate prevăzute la alin. (l), denumite în continuare prime obligatorii, sunt: a) 100 lei, pentru suma prevăzută la alin. (l) lit. a); b) 50 lei, pentru suma prevăzută la alin. (l) lit. b). (3) Suma asigurată obligatoriu şi prima obligatorie aferentă pot fi modificate prin normă A.S.F. cu avizul prealabil al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; în acest caz, pentru contractele multianuale, suma asigurată obligatoriu şi prima de asigurare aferentă se reactualizează la data aniversării anuale”, conform propunerii legislative.

În prezent, conform legii 260/2008, proprietarii au obligaţia să încheie asigurări împotriva dezastrelor naturale în limita sumei, echivalentă în lei, de 20.000 euro pentru fiecare locuinţă tip A şi 10.000 euro pentru fiecare locuinţă de tip B. Valoarea primei, în funcţie de suma asigurată, este de 20 euro, în cazul locuinţei tip A, şi 10 euro pentru locuinţa tip B.

Legea în vigoare arată că atât suma asigurată, cât şi prima aferentă pot fi modificate prin ordin al preşedintelui ASF, fără a necesita un aviz al MDRAP în prelabil.

Introducerea riscului de furtună, printre noutăţi

Conform expunerii de motive a proiectului de lege sunt vizate modificări referitoare la:

- introducerea riscului de furtună în categoria dezastrelor naturale ale căror consecinţe sunt acoperite prin prezentul proiect;

- posibilitatea încheierii contractului PAD în acelaşi contract cu alte asigurări facultative emise de alţi asigurători în sistem de coasigurare. Totodată este încurajat şi accesul facil la produse de asigurare întrucât nu sunt crescute în mod artificial numărul documentelor necesare a fi prezentate potenţialilor clienţi înainte de încheierea contractului de asigurare;

- liberalizarea accesului în acţionariatul PAID: vor putea fi acţionari la această societate orice alte entităţi, persoane juridice, care singure exercită drepturi ce decurg din deţinerea unor acţiuni care reprezintă maximum 25% din capitalul social al PAID, iar societatea va putea să îşi extindă acţionariatul, inclusiv prin oferta publică;

- liberalizarea canalelor de distribuţie pentru contractele PAD prin modificarea articolelor de lege care prevăd faptul că distribuţia contractelor PAD se realizează exclusiv prin intermediul societăţilor de asigurare. În acest mod, inclusiv autorităţile administraţiei publice locale sau alte instituţii pot distribui produsul de asigurare PAD, susţin iniţiatorii;

Nu vor mai fi amenzi, dacă nu închei o poliţă pentru asigurarea locuinţei

Alte modificări pe care le propune iniţiativa legislativă prevăd că proprietarii sau persoanele juridice nu vor mai fi amendaţi, în cazul în care nu încheie o poliţă de asigurare împotriva dezastrelor naturale.

Alte schimbări preconizate sunt:

- abrogarea contravenţiilor în cazul nerespectării obligaţiei persoanelor fizice şi juridice de a încheia contractul PAD. Potrivit legii în vigoare, lipsa încheierii unei poliţe de asigurare pentru locuinţă e amendată cu o sumă cuprinsă între 100 şi 500 de lei;

- pentru facilitarea intrării în vigoare cât mai rapide a noilor contracte pentru riscul de cutremur se propune introducerea unei perioade neacoperite de 5 zile de la emiterea unui contract nou, doar pentru riscurile predictibile de alunecare de teren şi inundaţii, pentru riscul de cutremur aceasta intrând în vigoare din ziua următoare plăţii;

- modificarea unor prevederi cu privire la dreptul de despăgubire în cazul construcţiilor la care au fost realizate modificări neautorizate asupra structurii de rezistenţă. Asiguraţii nu vor fi despăgubiţi doar pentru partea de pagubă care a fost produsă/favorizată ca urmare a lucrărilor efectuate. Sancţiunea excluderii va fi proporţională cu efectul pe care îl au lucrările asupra structurii de rezistenţă a locuinţei;

- introducerea posibilităţii ca PAID să poată prelua activitatea de constatare şi evaluare a prejudiciilor, precum şi stabilirea cuantumului despăgubirii de la asigurătorii care au eliberat contractul PAD;

- corectarea anumitor proceduri în relaţia PAID - autorităţi publice locale: primăriile urmând a furniza liste cu imobile doar la solicitarea PAID, în prezent, legea obligă la informarea semestrială a PAID;

- simplificarea schimbului de informaţii între societăţile de asigurare şi PAID, eliminarea obligativităţii transmiterii semestriale către PAID a listei contractelor facultative.

Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.