PAZA: Cine sperie hotii si numara banii

Postat la 21 noiembrie 2005 2 afişări

Stiti cat cantaresc 100 de miliarde de lei vechi gata ambalate? Adica echivalentul a mai putin de trei milioane de euro? Cam 300 de kilograme. Asta inseamna mai mult de 100 de kilograme pentru fiecare milion de euro exprimat in lei vechi.

Stiti cat cantaresc 100 de miliarde de lei vechi gata ambalate? Adica echivalentul a mai putin de trei milioane de euro? Cam 300 de kilograme. Asta inseamna mai mult de 100 de kilograme pentru fiecare milion de euro exprimat in lei vechi.

 

Ce rost au asemenea calcule? Au, daca am sti ca au fost facute, poate, si de marii spargatori de banci, care tocmai din acest motiv au intarziat sa intre pe "piata" romaneasca de profil. "Leul vechi nu este atractiv pentru marii spargatori de banci. Ca sa fure o suma impresionanta, ar trebui sa care un camion de bani", spune Liviu Tarsea, directorul reprezentantei in Romania a Group 4 Falck, al doilea furnizor mondial de servicii globale de securitate.

 

Cu trecerea la leu greu insa, crede Tarsea, se va "schimba treaba". "Daca in tarile occidentale sunt atacate frecvent bancile, nu vad de ce la noi va fi altfel", sustine el.

 

In aceste conditii, este clar ca segmentul serviciilor de paza si securitate are potential. Interesant a inceput sa fie inca de acum trei ani, cand Group 4 Falck a platit peste doua milioane de dolari pentru compania romaneasca de securitate Valahia, detinuta de Liviu Tarsea, fost ofiter SPP. Valahia, care incheiase anul 2002 cu o cifra de afaceri de 3,5 milioane de dolari, a fost prima companie romaneasca de profil cumparata de un investitor strategic strain.

 

Mai mult decat atat, la sfarsitul lunii august a anului in curs, fondul de investitii GED Eastern Fund II, administrat de grupul spaniol GED impreuna cu liderul pietei spaniole a serviciilor de paza si securitate, Prosegur, a achizitionat 51% din actiunile firmei romanesti de securitate si paza Dragon Star Guard.

 

Un comunicat oficial al GED Eastern Fund II anunta ca valoarea totala a achizitiei se ridica la aproximativ 7 milioane de euro si ca "preluarea companiei Dragon Star Guard se va desfasura in etape prin achizitie si prin majorare de capital". Potrivit unui raport initial al Prosegur, din 24 august, publicat pe site-ul Comision Nacional del Mercado de Valores (Comisia Nationala a Pietei de Valori din Spania), "preluarea a implicat achizitionarea a 51% din actiuni contra a 1,2 milioane de euro. Totodata, va fi contractat un imprumut de trei milioane de euro, care va fi folosit pentru realizarea planurilor financiare si strategice ale companiei". Acelasi document, semnat de Prosegur si citat de mai multe publicatii spaniole la sfarsitul lunii trecute, anunta ca Dragon Star a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 7,3 milioane de euro si un profit inainte de amortizare (EBITDA) de 700.000 de euro.

 

Contactat de BUSINESS Magazin, Francisc Bodo, director de investitii la GED Capital Development, care reprezinta interesele fondului de investitii spaniol in Romania, a refuzat sa faca orice comentariu despre Dragon Star, sustinand ca "abia in doua saptamani vom putea discuta despre acest subiect". De asemenea, nici reprezentantii  unei alte companii importante din domeniu - Cobra Security - n-au putut fi contactati pana la ora inchiderii editiei.

 

"Exista informatii in piata care arata interesul unor firme straine de a patrunde in Romania in domeniul pazei si protectiei", sustine si Dumitru Nicolae, directorul gene-ral al companiei de profil Bidepa, care a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 270 de miliarde de lei vechi (aproximativ 6,7 milioane de euro). Bancile, argumenteaza Nicolae, isi externalizeaza o parte din servicii, obiectivele de interes national si international vor creste ca numar si importanta, Romania este membra NATO si se pregateste pentru aderarea la UE, acestea fiind doar cateva din argumentele care arata ca piata este in plina dezvoltare si ca are nevoie de investitii si investitori.

 

Daca primele doua companii de pe piata, ca volum al cifrei de afaceri, sunt detinute acum de investitori straini, cea de-a treia, Bidepa, care are capital privat integral autohton, va fi si ea vanduta? Aici lucrurile sunt mai nuantate, precizeaza oficialii firmei.

 

"Bidepa nu este interesata de oferte de cumparare din partea unor investitori, fie ei romani sau straini, ci de un parteneriat cu un investitor strain pe termen lung in beneficiul ambelor parti si pentru a dezvolta noi servicii", spune Dumitru Nicolae. Cand se va realiza acest parteneriat? "Foarte curand", raspunde seful de la Bidepa, refuzand insa alte comentarii pe aceasta tema.

 

Deci este clar ca strainii incep  sa devina interesati de acest domeniu, mai ales ca, din ceea ce spun firmele din domeniu, piata a crescut permanent in ultimii ani. Liviu Tarsea de la Group 4 Falck estimeaza ca, daca anul trecut afacerile in domeniu la nivel national s-au invartit in jurul valorii de 85-90 de milioane de euro, pentru acest an se asteapta un volum de 120-125 de milioane de euro, adica o crestere de peste 40% a pietei. Cand vorbim de piata, ne referim la tot ce inseamna protectie, paza, monitorizare, administrare de numerar si transport de valori.

 

Motivele acestei cresteri - cea mai mare din scurta istorie a domeniului - sunt mai multe: investitiile straine facute anul trecut, care au dus la cresterea nevoii de securitate, dezvoltarea sectorului rezidential, care a crescut si el numarul de contracte de paza si monitorizare, dar si retragerea jandarmilor de la paza diverselor institutii, fapt ce le-a facut pe acestea sa apeleze la firmele private.

 

Oricum, si in acest domeniu, ca in majoritatea cazurilor, inceputul a fost anevoios. Pana sa se ajunga ca piata sa depaseasca 100 de milioane de euro, au fost sute de companii de profil care au aparut si disparut peste noapte. In prezent, pe piata activeaza peste 650 de firme de paza si protectie licentiate - pentru care lucreaza cam 100.000 de agenti. Dar mai putin de 10 dintre ele au afaceri care depasesc un milion de euro pe an. Printre acestea, BGS, infiintata in 1995 de catre Bogdan Oprea. Printre primele contracte ale BGS a fost cel cu centrul comercial Massa din comuna Glina, de unde se fura ca-n codru.

 

"Acolo era patria hotilor. In fiecare zi aveau loc furturi din standuri si talharii", povesteste Costin Oprea, directorul general al BGS. El adauga ca prestatia buna a companiei a dus la castigarea in perioada imediat urmatoare a altor contracte importante. Pentru ca, spune Oprea, in acest domeniu, multi dintre clienti te cauta in urma unor recomandari. Acum, BGS are in derulare peste 100 de contracte de paza doar in Bucuresti, plus alte peste 1.000 de contracte de monitorizare. Practic, monitorizare inseamna urmatorul lucru: in orice tip de obiectiv, fie el o casa, un magazin sau orice alt spatiu se monteaza un sistem de alarma "legat" la un dispecerat al companiei de paza, care semnalizeaza orice atentat la securitate.

 

Contractele companiilor cu beneficiarii se calculeaza in functie de numarul de ore lucrate. "La BGS, pentru un contract de paza, taxa este intre 1,5 euro si 10 euro de om pe ora, in functie de tipul obiectivului", spune Oprea. Cele mai scumpe tarife, adica 10 euro, se cer in cazul garzilor de corp.

 

Nici investitiile nu sunt de neglijat, pentru ca in domeniu trebuie sa fii permanent in pas cu tehnica, atat pentru sistemele de monitorizare, cat si in ceea ce priveste armele, munitiile si, mai ales, parcul auto.

 

O masina blindata pentru transportul de valori costa, in medie, 40.000-50.000 de euro. Group 4 Falck Romania are in prezent o "flota" de 150 de blindate. Doar intre iunie 2002 si decembrie 2003, grupul a investit in Romania peste 10 milioane de euro in masini, echipamente si sisteme de comunicatie. Anul acesta, investitiile in innoirea parcului auto trec de 3,5 milioane de euro.

 

In unele cazuri se investeste si in caini de paza. "Un caine de paza bun poate costa chiar si 2.000-3.000 de euro", spune directorul BGS. Investitiile sunt cu atat mai necesare cu cat si companiile beneficiare sunt din ce in ce mai pretentioase. British American Tobacco (BAT), de exemplu, apeleaza de peste 10 ani la serviciile companiilor de paza si securitate. "Investim atat in securitatea fizica a angajatilor, cat si in securitatea transportului de produse. Agentii de paza mai urmaresc si desfasurarea contractelor in derulare", spune Cristian Alecu, director de securitate la BAT. El nu a vrut sa dezvaluie valoarea contractului pe care-l are cu compania care asigura serviciile de securitate.

 

Oricum, daca acum 10-12 ani clientul cerea doar simpla paza, pentru a evita furturile, acum cerintele sunt mult mai diverse: zone de acces controlate, perimetre securizate, supraveghere video, servicii integrate.

 

"De asemenea, daca acum 10 ani, clientul avea o viziune limitata a posibilitatilor de a-si proteja bunurile si valorile - atat din punct de vedere tehnic, cat si financiar, in zilele noastre clientii se conving ca asigurarea securitatii nu este o cheltuiala tolerata sau o excentricitate, ci o investitie pe termen lung", spune Dumitru Nicolae, directorul general al companiei Bidepa.

 

Valoarea unui contract de securitate, in functie de numarul de ore prestate, poate pleca de la cateva zeci de mii de euro pe an si poate ajunge spre un milion de euro.

 

La transportul de valori, tarifele se calculeaza altfel, adica pe numarul de kilometri parcursi. "La noi, un kilometru parcurs, cu masina noastra blindata, benzina si oamenii inarmati costa 1,2 euro pe kilometru", spune seful de la Group 4 Falck.

 

Acest segment al pietei este in crestere, mai ales ca atacurile la masinile blindate cu valori, in Occident la ordinea zilei, incep sa-si faca aparitia si la noi.

 

Chiar la sfarsitul lunii trecute, o masina de transport de valori care colecta incasarile oficiilor postale din Oradea a fost atacata de doi insi care au reusit sa fure un sac cu 35.000 de lei noi (350 de milioane de lei vechi). Cei  doi au pandit masina oprita in spatele unui oficiu postal, i-au atacat cu un spray paralizant pe cei doi agenti care pazeau transportul si au fugit cu sacul. Respectivii agenti de paza sunt cercetati de politie pentru neglijenta in serviciu, din cauza ca nu au depus sacul cu bani in compartimentul special al masinii, ci l-au asezat in partea din fata, la picioare.

 

Dar nimic nu se compara cu asa--numitul "jaf al secolului" in Romania, care a avut loc anul trecut. Petru Nica, angajat al unei companii de paza, a reusit sa fure din masina blindata pe care o conducea 100 de miliarde de lei vechi. A fost prins la putin timp.

 

Liviu Tarsea de la Group 4 Falck spune ca asemenea evenimente sunt excluse in cazul unei companii serioase de protectie si paza, pentru ca agentii sunt monitorizati permanent, iar orice abatere a masinilor de la traseul dinainte stabilit duce imediat la blocarea rotilor si a usilor.

 

Transportul de bani merge mana in mana cu ultima moda in domeniu - procesarea de numerar, considerata de mare per-spectiva. Compania de securitate colecteaza banii de la banci, supermarketuri sau diverse alte societati si ii transporta la centrul de procesare - un buncar cu un grad ridicat de securizare. Aici are loc numararea, sortarea lor pe cupiuri (de lei sau euro), selectarea numerarului necesar pentru casetele bancomatelor, precum si selectarea bancnotele deteriorate ori false, acestea din urma fiind separate de restul banilor. Group 4 Falck, pionier in Romania in acest tip de afacere, proceseaza lunar 20.000 de miliarde de lei vechi, adica peste 570 de milioane de euro. Compania are astfel de centre in opt localitati - Bucuresti, Bacau, Baia Mare, Brasov, Constanta, Craiova, Deva si Galati, investitia pentru amenajarea si dotarea acestora depasind 10 milioane de euro. Special pentru aceasta activitate, la 4 Falck proceseaza bani 800 de angajati.

 

Noutatea acestor centre o reprezinta echipamentele de procesare a monedelor, activitate care este previzionata sa creasca o data cu introducerea in acest an a leului greu si, mai tarziu, dupa trecerea la euro.

Afacerea a aparut o data cu decizia mai multor banci, in special, de a externaliza acest tip de activitate. "Noi lucram pentru Raiffeisen, Volksbank, Banca Romaneasca si HVB. Piata este in mare crestere si ne asteptam sa creasca si mai mult dupa privatizarea CEC si a BCR", estimeaza Liviu Tarsea de la compania 4 Falck.

 

Este si normal ca grupul danez sa viseze cu ochii deschisi la potentialul acestei piete de nisa; anul trecut, din cifra de afaceri de 10,5 milioane de euro a companiei doar 4,5 milioane au provenit din servicii de paza, protectie si monitorizare, celelalte sase milioane provenind din administrarea de numerar (transport si procesare de bani).

 

Pentru acest an, estimarile conduc la venituri de sase milioane de euro din paza si monitorizare si de opt milioane de euro din administrarea de numerar. Daca tot vorbim de procesare de numerar, ne-am putea ima-gina ca aceia care nu fac altceva decat sa stea pe miliarde in fiecare zi si sa-i sorteze in fel si chip ar trebui sa castige cat un angajat al unei banci.

 

"Un angajat cu functie medie in segmentul procesarii de bani castiga cam 250-300 de euro pe luna. Lucrand cu atatia bani in fiecare zi, chiar nu mai au valoare pentru ei", face haz de necaz Liviu Tarsea.

 

Pentru ca, spune el, salariile din domeniu nu reprezimta mai mult de jumatate din media pe economie. Atat castiga, in medie, un angajat al unei firme de paza si protectie -  400-450 de lei pe luna.

 

De fapt, aceasta este cea mai mare problema din domeniu. Seful de la 4 Falck se plange ca  rulajul de personal in domeniu este de 30-35% pe an. Adica o treime din angajati pleaca in fiecare an din firmele de paza si protectie. Bine macar ca in cea mai mare parte din cazuri nu pleaca si cu blindatele cu bani sau cu cainii din dotare.

Urmărește Business Magazin

/actualitate/paza-cine-sperie-hotii-si-numara-banii-1005009
1005009
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.