Auditul intern, auditul extern şi comitetul de audit sunt trei funcţiuni care, deşi diferite ca rol şi mandat, formează împreună un ecosistem indispensabil unei guvernanţe moderne şi credibile. Fără o relaţie sănătoasă între ele, încrederea se fragmentează, în interiorul organizaţiei, în faţa acţionarilor şi pe piaţă.

Auditul intern este aproape de procese şi riscuri, semnalează vulnerabilităţi şi propune soluţii pentru a îmbunătăţi eficienţa şi a întări cultura organizaţională. Interesant este că, la nivel internaţional, rolul său se extinde dincolo de controlul financiar: auditul intern intră astăzi în zone precum securitatea cibernetică, sustenabilitatea sau inteligenţa artificială. Atunci când este bine conectat la board ( consiliul de administratie/ de supraveghere), el devine un factor al schimbării, rol schimbat fata de rolul de “politist” cu care eram obisnuiti in trecut.

Auditul extern, pe de altă parte, prin activitatea sa, este aproape de acţionari, investitori, bănci sau piaţă. Dacă în trecut misiunea lui era limitată la validarea situaţiilor financiare, în prezent presiunea vine din aşteptările tot mai ridicate ale investitorilor privind transparenţa în domenii precum ESG, etica fiscală sau impactul social.

În acest sens, auditul extern este un instrument pentru confirmarea trecutului, dar si cu un rol legat de viitor, prin încrederea pe care o oferă tuturor “stakeholderilor” că organizaţia este solidă şi pregătită să livreze pe termen lung.

Între aceste două funcţiuni se află comitetul de audit, o componenta esenţială a consiliului de administraţie / de supraveghere. Rolul său nu este doar de supraveghere tehnică, ci de a integra şi traduce informaţiile astfel încât boardul să înţeleagă unde se află riscurile reale şi ce trebuie făcut pentru a le gestiona. Cele mai performante comitete de audit, pe langa sarcinile traditionale, îşi asumă un rol proactiv, discută riscuri emergente, întreabă despre implicaţiile noilor reglementări europene, analizează expunerea reputaţională în mediul digital şi cer managementului să vină cu scenarii de dezvoltare sustenabilă.

In acest ecosistem, preşedintele comitetului de audit are aici un rol fundamental. El garantează că discuţiile nu se opresc la cifre, că întrebările dificile sunt puse la timp şi că independenţa auditorilor este protejată. Cu experienţa profesională, senioritate, maturitate şi abilitatea de a negocia într-un mediu unde interesele nu sunt întotdeauna aliniate, preşedintele echilibreaza presiunea managementului cu exigenţa acţionarilor, tempereaza conflictele şi să menţină direcţia spre ceea ce este cu adevărat relevant pentru guvernanţă. Este o funcţie unde caracterul cântăreşte la fel de mult ca expertiza, pentru că de modul în care este condus dialogul depinde încrederea pe care boardul o poate inspira în exterior.

In activitatea mea in acest domeniu, am văzut cum încrederea construită între aceste trei funcţiuni creează premisele unei dezvoltări sănătoase. Auditul intern, auditul extern şi comitetul de audit sunt elemente ale unei arhitecturi de încredere, iar această încredere este fundamentul pe care se construieşte viitorul unei organizaţii.

Ciprian Lăduncă ocupa pozitia de Managing Partner in cadrul LCL Advisory, este membru in consiliile de administratie ale unor companii din diverse sectoare şi detine functia de Preşedinte al Comitetului pentru Guvernanţă Corporativă al Camerei de Comert Americane, AmCham România.