Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a declarat luni seară, într-o intervenţie la B1 TV, că România tratează cu seriozitate ameninţările generate de dronele ruseşti din apropierea graniţei, chiar dacă există o diferenţă mare de cost între aceste dispozitive şi reacţia militară pentru interceptare.

Întrebat despre frecvenţa alertelor RO-Alert şi ridicarea avioanelor F-16, în condiţiile în care intervenţiile sunt costisitoare, ministrul Apărării a spus că prioritatea rămâne protejarea populaţiei.

„Siguranţa cetăţenilor nu are preţ. Ce vă pot spune este că nu la fiecare roi de drone pe care îl vedem venind înspre România se ridică avioanele de vânătoare.”, a spus Miruţă.

Radu Miruţă a explicat că deciziile sunt luate în funcţie de mai mulţi factori, inclusiv traiectoria dronelor şi riscurile pentru cetăţeni.

„În funcţie de traiectoria dronei, în funcţie de raza dispozitivului prin faţa căruia trece, decidem dacă se ridică avioane de vânătoare, dacă se ridică elicoptere sau dacă nu se ridică nimic.”, a spus ministrul.

Ministrul a precizat că există situaţii în care intervenţia aeriană este necesară, chiar dacă dronele nu intră în spaţiul aerian românesc.

„Sunt situaţii în care se justifică, pentru garantarea securităţii cetăţenilor, ridicarea avioanelor de vânătoare. Şi astăzi s-au ridicat două avioane F-16, au survolat, n-au intrat dronele în spaţiu aerian românesc, s-au întors.”, a spus Miruţă.

Potrivit acestuia, majoritatea dronelor au ca ţintă infrastructura din Ucraina, în special porturile de la Dunăre, însă riscul ca acestea să devieze spre teritoriul României nu poate fi ignorat.

„Noi vedem că ele vin perpendicular spre spaţiul aerian românesc în cele mai multe situaţii. Scopul lor este de a exploda în jurul porturilor ucrainene de la Dunăre, care înseamnă pe malul celălalt al Dunării. Noi nu putem sta cu mâinile în buzunar.”, a spus acesta.

Radu Miruţă a mai afirmat că doborârea dronelor ruseşti este o decizie care se bazează foarte mult pe posibilitatea riscurilor colaterale.

„Dacă pentru doborârea dronei poate fi afectată populaţia, locuinţele, evident că nu. Dacă costurile sunt extrem de mari şi drona nu se îndreaptă spre o zonă populată, de asemenea e o altă decizie.”

„Sunt poziţii în care, în funcţie de relief, nu avem apărare antiaeriană la sol. Nu acoperim toţi cei 649,5 kilometri de graniţă, din motive justificate, şi nu o face nici Polonia, nici o altă ţară.”

În acest context, autorităţile române se concentrează cel mai mult pe protejarea zonelor populate, în special din Delta Dunării, afirmă Miruţă.

„Ne concentrăm resursele pe care le avem pentru protejarea zonelor populate din Delta Dunării, care până acum s-a întâmplat cu succes.”, a spus acesta la B1.