Mai vor tinerii să lucreze în fabrici? Cum răspund antreprenorii români din producţie la această întrebare şi ce oportunităţi ai într-o industrie în care tehnologia schimbă regulile jocului

Autor: Alexandra Ţibrea Postat la 21 octombrie 2026 14 afişări

Mai vor tinerii să lucreze în fabrici? Cum răspund antreprenorii români din producţie la această întrebare şi ce oportunităţi ai într-o industrie în care tehnologia schimbă regulile jocului

Te-ai gândit vreodată să lucrezi într-o fabrică? Poate nu este primul loc care îţi vine în minte atunci când te gândeşti la viitoarea ta carieră, dar industria oferă mai multe oportunităţi decât ai crede. De la automatizări şi tehnologie până la poziţii de management, companiile caută tineri cu pregătiri diferite şi încearcă să îi atragă inclusiv prin programe de internship. Iar unii dintre ei ajung să conducă echipe încă de la 25 de ani.

„Dacă ştim să îi atragem, tinerii vor să lucreze în fabrici. Multă lume nu ştie că brandurile consumate încă din copilărie se produc lângă Bucureşti. De îndată ce ne facem cunoscuţi, putem atrage tinerii prin programe de internship. Partea de notorietate a brandurilor ajută foarte mult şi aşa reuşim să atragem studenţi din domeniile tehnice, viitori ingineri şi viitori lideri”, a spus Evelina Simo, directorul fabricii Mondelez Romania Snack Production SRL, în cadrul conferinţei ZF „Cele mai dinamice companii din România: De la creştere la campioni”.

În fabrica Mondelez de la Clinceni este produs croissantul Milka. Alte branduri puternice din portofoliul companiei sunt 7Days Croissant şi 7Days Bake Rolls. Din portofoliul Mondelez face parte şi brandul Finetti.

Compania are două fabrici: una produce croissante şi prăjituri, iar cealaltă produce Finetti, croissante şi Bake Rolls. De asemenea, grupul produce crema Oreo pentru alte fabrici din regiune.

Dacă îţi imaginezi că un job într-o fabrică înseamnă să faci acelaşi lucru opt ore pe zi, lucrurile pot arăta diferit, mai ales în cazul poziţiilor tehnice, explică directorul fabricii Mondelez Romania Snack Production SRL.

„E un domeniu mult mai dinamic decât munca de birou. Ca inginer de proces, de exemplu, nu stai opt ore pe zi pe scaun, la un calculator, ci interacţionezi cu oameni, cu procese. Munca ta se vede imediat într-o fabrică, nu e ceva abstract”, explică Evelina Simo.

Mai mult, nu trebuie neapărat să fi absolvit o facultate de industrie alimentară pentru a lucra într-o astfel de companie. Fabricile au nevoie şi de specialişti în chimie, electronică, automatizări, mecanică sau electrică.

Dacă îţi doreşti să creşti rapid în carieră, există şi exemple de tineri care au primit responsabilităţi importante, inclusiv în zona de producţie, înainte să împlinească 30 de ani.

„Am angajat doi tineri de 23 şi, respectiv, 22 de ani pe partea de calitate şi tehnologie. Am promovat-o pe colega noastră de 25 de ani în poziţia de manager de producţie. Cred că aceasta a fost o dovadă de agilitate. Ne-am asumat riscuri”, spune, în cadrul aceluiaşi eveniment, Marius Bîcu, fondatorul Ferma cu Omenie.

El povesteşte cum tinerii din echipă au venit cu propriile cunoştinţe şi competenţe, lucru care s-a văzut mai ales atunci când noua unitate de producţie, dotată cu tehnologie modernă, a fost pusă în funcţiune.

Atunci, experienţa angajaţilor mai vechi şi abilităţile digitale ale tinerilor din companie s-au completat, contribuind la buna desfăşurare a activităţii.

„Cred că tinerii nu pot face lucrurile fără noi, cei din echipa de management, şi fără a vedea ce înseamnă leadershipul şi fără a avea modele. Am mers în fabrică, am învăţat toate procesele de la zero”, mai adaugă antreprenorul.

Pe de altă parte, nu toate provocările ţin de ceea ce se întâmplă în interiorul fabricii. Contează şi oraşul în care se află locul de muncă, dar şi viaţa socială pe care o poţi avea acolo.

Eduard Alexianu, director de dezvoltare în cadrul Merlins Beverages (Vitamin Aqua), spune că mulţi tineri care studiază în centre universitare mari sunt mai greu de convins să se întoarcă în oraşele mai mici.

„Majoritatea tinerilor sunt formaţi în centrele universitare mari, precum Bucureşti, Iaşi şi Cluj, şi e puţin mai greu să se întoarcă, chiar dacă sunt născuţi într-un oraş precum Piatra-Neamţ. E puţin mai greu să se întoarcă la o viaţă socială mai redusă”, spune el.

Compania a ales inclusiv să deschidă birouri în Iaşi pentru activităţi de creaţie, design şi marketing, tocmai pentru că este mai dificil să atragă specialişti din aceste domenii în oraşele mici.

Există însă şi provocări legate de diferenţa dintre ceea ce înveţi la facultate şi ceea ce ţi se cere la primul job. Facultăţile, consideră Alin Zamfira, acţionar la Abatorul Periş, trebuie să fie mai ancorate în realitatea de astăzi.

În acest sens, compania a încheiat un parteneriat cu universităţile din Iaşi şi Cluj, tocmai pentru a le oferi studenţilor posibilitatea de a lucra cu tehnologii noi şi de a observa cât de mult s-au schimbat metodele de lucru în industrie.

El subliniază şi faptul că tinerii care vin să lucreze în fabrici, chiar dacă sunt ingineri cu acte în regulă, trebuie să înveţe şi să acumuleze experienţă practică, iar aşteptările lor, inclusiv cele salariale, trebuie să fie corelate cu competenţele pe care le au la absolvire.

„Într-o fabrică, statutul se câştigă. Când te duci şi îi spui ceva unui operator, trebuie să ştii exact ce să-i transmiţi. Eu, de exemplu, am luat-o de jos şi pot spune că, atunci când mă duc în fabrică, ştiu ce le transmit colegilor mei. Asta le spun şi lor, şi colegilor de la HR. Atunci când vii într-o fabrică, trebuie să ştii ce îi transmiţi colegului tău sau subalternului tău. Dacă nu ştii să-i transmiţi, cu siguranţă îl vei pierde”, a mai adăugat Alin Zamfira.

 

 

 

 

 

 

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
fabrica,
tineri,
refuz,
fabrici,
industrie,
tehnologie,
atragere
COVER STORY. Businessul din spatele zâmbetului: cum a ajuns DentOP în topul clinicilor stomatologice

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.