Autoritatile urmeaza sa mai scoata o data la licitatie cele doua licente 3G de care nimeni nu s-a aratat pana acum interesat. Se inscrie cineva? Si daca da, suporta piata un al cincilea operator de telefonie mobila?

Pe piata telecomunicatiilor revine, o data cu toamna, o intrebare formulata inca de asta-primavara: ce se mai aude cu cele doua licente 3G pe care Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (IGCTI) le mai are in portofoliu?

Ministerul a scos la licitatie toamna trecuta patru licente pentru telefonie mobila de generatia a treia - si doar doi operatori (Connex si Orange) si-au aratat atunci interesul, depunand caiete de sarcini. Entuziasmul autoritatilor fata de oportunitatile pe care piata romaneasca le ofera pentru operatorii 3G s-a dezumflat putin. Licentele ramase fara pretendent trebuia scoase din nou la licitatie in aceasta primavara, ceea ce insa nu s-a intamplat. Probabil, autoritatile si-au spus ca toamna e un anotimp ceva mai prielnic pentru a incerca sa atraga macar un operator pentru cele doua licente ramase.

"Cu siguranta vom mai avea inca un operator interesat de o licenta inca in acest an", spune optimist Catalin Marinescu, presedintele IGCTI, autoritatea care gestioneaza procesul de selectare a ofertelor si acordare a licentelor de comunicatii.

E indreptatita increderea autoritatilor? Sa fie interesati intr-adevar alti operatori de telecomunicatii sa intre pe piata romaneasca, unde exista  deja  patru operatori: Orange, Connex (cumparat in primavara de Vodafone), Zapp si Cosmorom?

Daca ar fi sa ne uitam la faptul ca nimeni nu s-a aratat pana acum cu adevarat interesat de licentele 3G, in afara celor doi mari operatori care-si impart aproape egal peste 95% din piata, scepticismul e indreptatit. A existat un zvon cum ca de una dintre licente ar fi interesata compania suedezo-finlandeza TeliaSonera, prezenta in tarile scandinave (Norvegia, Suedia, Finlanda), in Danemarca si in tarile baltice. TeliaSonera mai detine un pachet de 37% la operatorul turc Turkcell si 43% din actiunile celui de-al treilea operator de pe piata rusa, MegaFon. Prin Fintur Holdings B.V., controlat direct sau indirect in proportie de 74%, operatorul este lider de piata in zona Eurasia - adica in tari cum ar fi Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan sau Moldova. In total, scandinavii au 13 milioane de utilizatori ai serviciilor de telefonie mobila, din care doar 1,5 milioane pe piata suedeza.

E clar ca cea mai buna varianta de crestere a TeliaSonera se bazeaza pe extinderea pe alte piete. "Acasa" nu prea mai e loc de crestere, avand in vedere densitatea redusa a populatiei din tarile nordice. Dar  este mai interesanta Romania, care are deja patru operatori, din care trei pe profit, decat Azerbaidjan sau Georgia, unde scandinavii "fac legea"? Sau decat Turcia, piata cu cea mai rapida crestere a numarului de abonati din Europa?

Potrivit lui Andres Igel, presedintele si directorul general al TeliaSonera, compania va intra intr-o perioada de tranzitie de trei ani. "Aveam doua optiuni. Una, sa ramanem fideli actualului nostru model de business si sa riscam un declin in viitor. O alta optiune este sa preluam conducerea acestor schimbari (de la telefonia fixa clasica catre mobilitate si voce prin Internet - n.r.) care vor avea loc oricum. Am ales-o pe cea de-a doua", spune Igel in scrisoarea catre actionari.

Obiectivele perioadei de tranzitie sunt, potrivit directorului general al TeliaSonera, schimbarea radicala a companiei, care ar urma sa se axeze pe promovarea noilor tehnologii si eficientizarea costurilor, chiar daca va fi vorba de reduceri de personal. Mai ramane loc si de extindere? In 2004, grupul a finalizat achizitiile operatorilor mobili din tarile baltice si a diviziei Orange Danemarca. Ca obiective declarate, TeliaSonera urmareste consolidarea pozitiei pe pietele din Turcia si Rusia. "Ne aflam in discutii avansate", spune Igel. "De asemenea, vom pastra resurse financiare pentru viitoare achizitii, daca se iveste oportunitatea."

Asadar, Romania pare sa iasa, cel putin deocamdata, din discutie - nu mai poate fi vorba de vreo achizitie, dupa consolidarea pozitiei CosmOTE la Cosmorom, care nu mai e de vanzare. Cine vrea sa opereze o retea 3G in Romania trebuie sa o ia de la zero. Cu o infrastructura noua si cu investitii de cel putin un miliard de euro, pentru a ajunge aproape de nivelul sumelor investite pana acum de fiecare din ceilalti doi operatori care detin licente 3G.

Cine ar mai putea fi interesat de Romania? T-Mobile, divizia mobila a Deutsche Telecom, in nici un caz. Germanii au o intelegere cu France Telecom din 1996. "Atunci am facut un pact, sa nu ne concuram pe o piata unde cealalta parte era deja prezenta", spunea la un moment dat Bernard Moscheni, fostul director general al Orange Romania. De atunci, Orange, T-Mobile, operatorul spaniol Telefonica Moviles si Telecom Italia Mobile (TIM) au infiintat alianta FreeMove. Chiar daca scopul declarat al acesteia este acela de a promova serviciile de roaming la preturi speciale pentru clientii celor patru retele, nu e exclusa existenta intre acestia si a unui "gentlemen agreement" de tipul Orange - T-Mobile. O asemenea intelegere privind tarifele si pastrarea cotei de piata, de data aceasta intre operatorii de pe piata franceza, Orange, SFR (controlat de Vodafone) si Bouygues Telecom, este anchetata de autoritatea de reglementare a pietei din Franta.

E greu de crezut ca unul dintre cei patru operatori mentionati ar veni sa concureze Orange in Romania. Iar restul companiilor europene nu prea au forta financiara de a ataca piata romaneasca cu o investitie greenfield.

Dar ar mai fi o posibilitate: Hutchison Whampoa, din Hong Kong, care s-a remarcat in ultimii trei ani prin investitii greenfield tocmai in retele de generatia a treia in Europa, pe pietele din Marea Britanie, Italia, Danemarca, Irlanda, Suedia sau Austria, sub marca inregistrata "3". Hutchison Whampoa mai detine retele de generatia a treia si in Australia, Israel si Hong Kong. Compania a lansat primele retele 3G inca din 2003 si acum incepe sa recupereze investitiile. Care ar fi motivele pentru care ar lua-o de la capat in Romania? Potrivit lui Li Ka-shing, presedintele Hutchison Whampoa, obiectivul numarul unu al grupului "3" pe acest an este trecerea pe profit operational, dupa ce acest lucru s-a intamplat deja mai intai in Marea Britanie si apoi in Italia. Grupul nu a facut vreo declaratie de intentie privind extinderea pe alte piete, spunand ca isi va consolida pozitia pe pietele unde este prezent.

Sa aruncam insa o privire asupra pietei autohtone, in incercarea de a descoperi motivele pentru care un al cincilea operator ar considera Romania tentanta din punctul de vedere al operarii unei retele 3G ridicata de la zero. "Este prematur sa tragem niste concluzii atat timp cat in Romania serviciile 3G s-au lansat de foarte scurta vreme", crede Dorin Odiatiu, International Business & Interconnection Manager la Orange Romania. "Abia dupa ce se va evalua receptivitatea clientilor la serviciile 3G se vor putea face estimari cu privire la oportunitatea aparitiei altor operatori 3G si impactul aparitiei acestora pe piata autohtona". Probabil ca si un potential investitor ar vrea sa mai astepte rezultatul.

Pentru Orange, care isi propune sa lanseze serviciile 3G de abia anul viitor, venirea unui competitor pe acest segment e un inconveni-ent. In schimb, pentru Connex, care a lansat deja serviciile, un nou operator 3G ar insemna mai multi clienti care sa foloseasca aceste servicii, deci o popularizare mai rapida a noii tehnologii. Ca sa nu mai mentionam de costurile de promovare si marketing impartite la doi. Noul operator, exclusiv 3G, va prelua mare parte din aceste costuri, obligatorii pentru el. "Fiind primul operator care a lansat serviciile 3G, am crezut intotdeauna ca romanii vor primi cu interes acest nou serviciu", afirma Ken Campbell, Chief Marketing Officer la Connex.

"Entuziasmul pe care l-am vazut pana acum pentru serviciile Connex 3G si faptul ca guvernul liciteaza deja o a treia licenta arata interesul evident al pietei pentru avantajele aduse de 3G."  Dar la momentul actual sunt peste 11,5 milioane de utilizatori de telefonie mobila, majoritatea acestora apartinand Connex si Orange, care nu vor ceda usor cota de piata. Circa 80% din utilizatori se afla in mediul urban, unde gradul de penetrare al serviciilor de telefonie mobila se apropie de 100%. Prin urmare, clienti noi pentru o retea 3G ar trebui cautati fie printre actualii posesori de telefoane GSM, prin oferte promotionale agresive, fie in mediul rural. A doua varianta e exclusa. In mare majoritate, populatia rurala foloseste mobilul doar pentru a primi si - mai rar - a initia apeluri. Nici macar SMS-ul nu e utilizat suficient, asa ca nu putem vorbi de trafic de date rapid sau videotelefonie, doua servicii de baza, care aduc venituri operatorilor 3G. E drept, apelul de voce are costuri mai mici intr-o retea 3G, dar sa cladesti o retea incepand cu zonele rurale e sinucidere curata.

In concluzie, s-ar putea ca nici in aceasta toamna sa nu avem parte de o licitatie pentru cele doua licente 3G, daca autoritatile vor simti ca interesul e destul de scazut fie din cauza faptului ca Romania nu e inca o piata pe care veniturile populatiei ating un nivel care sa propulseze penetrarea telefoniei mobile dincolo de 80% in scurt timp, fie pentru ca marii operatori, care ar putea veni, sunt ocupati acum cu altceva. Este posibil, in acelasi timp, si sa avem o licitatie fara licitatori.