Conform unui comunicat al guvernului de la Dublin, Irlanda va beneficia imediat de 10 miliarde de euro, pe care le va folosi pentru sustinerea rezervelor de capital ale bancilor. Alte 25 de miliarde tot pentru banci vor fi disponibile ulterior. Guvernul va primi pentru sustinerea finantelor publice 50 de miliarde de euro, pe care le va folosi in functie de necesitati.

Din cele 85 de miliarde de euro, suma anuntata oficial ca valoare totala a pachetului de asistenta aprobat de UE, Irlanda va contribui cu 17,5 miliarde din fondurile sale proprii, respectiv prin transferul de numerar din Fondul National de Rezerva pentru Pensii si din alte resurse interne de numerar - o metoda de acoperire a deficitului bugetar care anterior era interzisa de legislatia UE. "Aceasta inseamna ca valoarea asistentei financiare externe se va reduce in fapt la 67,5 miliarde de euro", se arata in comunicat.

Contributia FMI va fi de 22,5 miliarde de euro, acordata de FMI in forma unei facilitati extinse de credit (EFF) pe trei ani, pe baza programului de austeritate bugetara de 15 miliarde de euro prezentat de Dublin pentru perioada 2011-2014. Dominique Strauss-Kahn, seful FMI, a precizat ca se asteapta ca solicitarea Irlandei pentru EFF sa fie luata in discutie de boardul Fondului in decembrie.

Marea Britanie este asteptata sa contribuie cu circa 7 miliarde de euro, din care 3,8 miliarde sub forma unor credite directe catre banci.

Dobanda medie a creditului UE si FMI pentru Irlanda va fi de 5,8% pe an, reflectand rate mai mari pentru partea de imprumut acordata de statele din zona euro prin intermediul Mecanismului European de Stabilizare Financiara si rate mai mici din partea FMI (3,12%), a Marii Britanii, a Suediei si a Danemarcei. Dobanda este mai mare decat cea acceptata de Grecia pentru imprumutul de 110 miliarde de euro acordat in luna mai de UE si FMI.

Pe de alta parte insa, sumele acordate vor avea si scadente mai mari, intre 3 si 7 ani si jumatate, comparativ cu Grecia, pentru care toate creditele expira peste 3 ani.

"Acest acord ofera Irlandei timp si spatiu vitale de manevra pentru a putea aborda cu succes problemele fara precedent cu care ne confruntam de la inceputul crizei financiare. Daca n-am fi avut acest program de imprumut, ar fi trebuit sa ne intoarcem la pietele financiare, care stiti ca ne percep rate prohibitive de dobanda", a declarat premierul Brian Cowen. Pe pietele externe, dobanzile cerute Irlandei au ajuns si la 9%.

Interesant va fi cat anume din partea Irlandei (cele 17,5 miliarde) va fi acoperita din Fondul National de Rezerva pentru Pensii, avand in vedere ca disponibilitatile fondului erau la sfarsitul lui septembrie de 24,5 miliarde de euro, din care 6,6 miliarde fusesera investite in actiuni ale Bank of Ireland si Allied Irish Banks, "cu scopul recapitalizarii bancilor".

Aditional imprumutului, Comisia Europeana a acordat Irlandei inca un an - din 2014 pana in 2015 - pentru a-si reduce deficitul bugetar, estimat sa ajunga anul acesta la 32% din PIB, la limita de 3% din PIB.

Ministrii de finante ai UE au stabilit, de asemenea, un mecanism ce va permite tarilor membre ale eurozonei sa-si restructureze datoriile dupa 2013, urmand ca in caz de incapacitate de plata a unei tari, creditorii privati sa fie constransi sa-si asume o parte din pierderile de pe urma creditelor acordate acelei tari.

Jean-Claude Juncker, presedintele Eurogrupului (ministrii de finante ai zonei euro), a explicat insa ca insolventa respectivului stat si implicit obligatia creditorilor privati de a accepta sa-si asume pierderi vor fi declarate insa numai daca toate tarile din zona euro, fara exceptie, considera ca tara respectiva nu mai are bani, spre deosebire de cazurile de criza de lichiditate temporara, ce vor fi solutionate prin planuri de salvare de genul celor pentru Grecia si Irlanda.