Una dintre lecţiile războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este că interdependenţa economică poate fi instrumentalizată periculos, spune preşedintele Klaus Iohannis la deschiderea oficială la nivel înalt a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări.

„Forumul va urmări, astfel, reducerea decalajelor între Estul şi Vestul Uniunii Europene şi o mai mare coeziune, prosperitate şi rezilienţă în Europa Centrală şi de Est. (...) Este foarte clar că Iniţiativa şi-a dovedit eficienţa şi importanţa geo-economică, precum şi rolul de catalizator al creşterii economice în regiune. Ne aflăm acum la momentul maturizării, al fructificării oportunităţilor de investiţii, inclusiv prin atragerea unor noi parteneri externi, a căror prezenţă astăzi, la Forum, doresc să o salut. Una dintre lecţiile războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este că interdependenţa economică poate fi instrumentalizată periculos împotriva noastră. De aceea, dezvoltarea interconectărilor strategice este esenţială pentru securitatea economică şi consolidarea rezilienţei spaţiului Iniţiativei celor Trei Mări”, spune Klaus Iohannis la deschiderea oficială la nivel înalt a Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări.

El afirmă că, în circumstanţele actuale, consolidarea conectivităţii civile, dar şi militare între nordul şi sudul regiunii este un obiectiv politic regional major.

„O mobilitate sporită şi o conectivitate mai bună consolidează postura aliată de descurajare şi apărare pe Flancul Estic. În contextul războiului împotriva Ucrainei, datorită poziţiei strategice a Portului Constanţa şi a porturilor de pe Dunăre, România s-a transformat în cel mai mare hub european de cereale. Constanţa este un reper şi pentru un proiect emblematic de infrastructură al Iniţiativei – calea ferată numită Rail2Sea, care va lega Constanţa de Gdansk. Via Carpathia este un alt proiect strategic regional de infrastructură, care trebuie să continue a fi susţinut – o nouă legătură de autostradă între nordul şi sudul Europei, care leagă portul lituanian Klaipeda, de la Marea Baltică, de portul grecesc Salonic, integrând astfel sistemele de transport ale statelor Iniţiativei”, adaugă şeful statului.

El apăreciază că şi sectorul energiei nucleare civile ar putea reprezenta o direcţie de interes strategic pentru Iniţiativă.

„Prin proiecte precum construirea reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei de la Cernavodă şi dezvoltarea primei centrale de reactoare modulare mici din Europa şi a doua din lume, România poate deveni un furnizor important de securitate energetică în plan regional şi pentru întreaga Uniune Europeană. La iniţiativa României, în ultimul an am acordat o atenţie specială şi securităţii cibernetice. Am convingerea că, în actualul context geopolitic, creşterea gradului de securitate şi rezilienţă cibernetică, precum şi dezvoltarea şi interconectarea infrastructurii şi a reţelelor şi serviciilor digitale au devenit urgenţe care nu mai pot fi amânate şi care trebuie abordate integrat la nivelul întregii regiuni”, menţionează preşedintele Iohannis.

Preşedintele spune că potenţialul regiunii este enorm.

„Este nevoie de continuarea proiectelor majore de dezvoltare a infrastructurii, implicând şi alte state membre ale Uniunii, dar şi din Balcanii de Vest şi din Vecinătatea Estică. Într-adevăr, consolidând rezilienţa strategică a ţărilor din vecinătatea Uniunii Europene, putem contribui cu adevărat la propria noastră rezilienţă în ansamblu. Pentru atragerea şi promovarea investiţiilor, trebuie să ne asumăm responsabilitatea de a recalibra, consolida şi diversifica instrumentele Iniţiativei. Iniţiative susţinute ieri la Summit, precum constituirea unui Fond de Inovare şi crearea unui succesor al actualului Fond de Investiţii, pot oferi flexibilitate şi perspectivă finanţării de proiecte inovatoare şi un răspuns adecvat la apetitul investiţional al regiunii”, încheie Iohannis.