Înşelătoriile telefonice în care escrocii se dau drept bancă, poliţie sau alte instituţii se află pe primul loc în topul fraudelor, în prima jumătate a acestui an, cu o pondere de 42% în totalul incidentelor raportate de Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), în timp ce 14% au fost fraude de tip phishing şi 13% au fost fraude prin SMS (smishing).

ING Bank a organizat marţi, alături de Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), Poliţia Română şi Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, o nouă ediţie a ING SAFE Talks, întâlnire dedicată informării publicului cu privire la cele mai recente metode de fraudă digitală.

La nivel naţional, în prima jumătate a anului 2026, la nivelul tuturor structurilor de investigaţii criminale din cadrul Poliţiei Române (care au în competenţă investigarea infracţiunilor informatice şi împotriva sistemelor informatice) au fost înregistrate aproximativ 15.000 de dosare penale. La finalul lunii iunie, la nivel naţional, rămăseseră în curs de soluţionare aproximativ 72.000 de dosare. La 1 ianuarie 2026, existau înregistrate un număr de 67.000 de dosare, potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Investigaţii Criminale, Poliţia Română.

„Metodele folosite de atacatori nu sunt neapărat noi, însă tehnologia pe care o folosesc a evoluat semnificativ, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de inteligenţă artificială.

În acelaşi timp, aceştia stăpânesc din ce în ce mai bine tehnici de inginerie socială, prin care conving oamenii să le ofere date, să le trimită bani sau să instaleze aplicaţii maliţioase. În continuare noi ca utilizatori trebuie să fim atenţi la trei elemente pe care le putem identifica în fiecare tentativă de fraudă - emoţia, urgenţa, urmată de solicitarea de date.”, a spus  Mihai Rotariu, manager Direcţia Comunicare, Marketing şi Media în cadrul DNSC.

În cadrul evenimentului ING SAFE Talks au fost discutate cele mai noi scheme de fraudă digitală, cum reacţionează românii de peste 50 de ani şi seniorii la fraude şi au fost lansate noi funcţionalităţi din ecosistemul ING SAFE, dedicate prevenirii fraudelor.

Potrivit primului studiu naţional privind fraudele financiare online în rândul persoanelor de peste 50 de ani, peste 6 din 10 persoane spun că au experimentat cel puţin un tip de fraudă cibernetică, în timp ce doar 37% declară că nu s-au confruntat niciodată cu o astfel de situaţie.  

Datele arată că românii cu vârstă mai mare de 50 de ani cunosc în medie 7 dintre cele 13 tipuri de fraude analizate în cadrul studiului naţional: 66% dintre respondenţi spun că au auzit de mesajele sau apelurile false care par să provină de la bancă sau alte instituţii (spoofing şi metode de impersonare), acestea fiind cea mai cunoscută metodă de fraudă analizată în studiu.

Phising-ul, adică trimiterea linkurilor suspecte către site-uri false care imită platforme oficiale, ocupă poziţia a doua (63%), iar la mică distanţă se află ofertele pentru produse sau servicii la preţuri nerealist de mici şi mesajele sau e-mailurile care solicită parole, date personale ori actualizarea contului (61%). Mai mult de jumătate dintre respondenţi spun că au auzit de cererile de bani primite prin WhatsApp, Facebook sau TikTok (57%), precum şi de investiţiile false şi promisiunile financiare nerealiste (56%).

Potrivit studiului, majoritatea persoanelor de peste 50 de ani aleg să reacţioneze atunci când se confruntă cu o tentativă de fraudă. Aproape şapte din zece respondenţi (69%) spun că au apelat la Poliţie sau alte autorităţi, iar 47% au blocat contactul de la care au primit mesajul. În acelaşi timp, peste o treime (36%) au verificat informaţiile înainte de a reacţiona şi unul din cinci (19%) a ales să ignore mesajul.

Doar 11% dintre respondenţi recunosc că au accesat linkul primit, iar un procent similar a contactat banca pentru verificări.