Potrivit mai multor surse citate de Reuters, fenomenul a coincis cu reluarea declaraţiilor preşedintelui american Donald Trump privind dorinţa Statelor Unite de a obţine un control mai mare asupra insulei arctice.

Avocaţi şi agenţii imobiliare din Nuuk au raportat, în ianuarie 2025, multiple solicitări din partea unor cumpărători americani interesaţi să achiziţioneze proprietăţi, inclusiv pachete extinse de imobile. Până atunci, interesul străin pentru oraşul cu aproximativ 20.000 de locuitori fusese aproape inexistent. Autorităţile s-au temut că aceste investiţii străine în Groenlanda ar putea agrava criza locuinţelor şi ar putea exclude populaţia locală de pe piaţă.

Un proiect de lege privind verificarea investiţiilor străine, depus în parlament în octombrie 2024 şi dezbătut intens în 2025, fusese iniţial gândit pentru a limita influenţa chineză.

Însă, în contextul interesului american reînnoit, accentul s-a mutat. Legea va obliga investitorii străini să declare sursa fondurilor şi va permite respingerea investiţiilor considerate o ameninţare la adresa securităţii sau ordinii publice.

Sectorele vizate de control obligatoriu includ infrastructura critică, IT-ul, datele clasificate, mineritul, hidroenergia şi companiile de stat.

Legea nu se aplică activităţilor militare americane, aflate sub jurisdicţia Danemarca.

Deşi Uniunea Europeană şi Danemarca au majorat sprijinul financiar, economia Groenlandei rămâne stagnantă, cu o creştere de doar 0,2% în 2025.

Autorităţile insistă că Groenlanda doreşte capital american, dar fără agende politice ascunse.

Recent, Drew Horn a anunţat un proiect de centru de date de miliarde de dolari, însă guvernul local afirmă că nu a primit solicitări oficiale.