Indicatorul, care reflectă dobânda la care băncile din zona euro se împrumută între ele, a încheiat săptămâna cu o rată zilnică de aproximativ 2,522 %, după mai multe sesiuni consecutive de creştere, notează EFE.

Creşterea vine într-un context marcat de volatilitate pe pieţele internaţionale, alimentată de scumpirea energiei şi de temerile legate de inflaţie.

Potrivit analiştilor financiari, evoluţia Euribor reflectă reacţia anticipată a pieţelor la posibilitatea unor întreruperi în aprovizionarea globală cu energie.

O creştere puternică a preţurilor la energie ar putea duce la accelerarea inflaţiei şi ar putea determina Banca Centrală Europeană să menţină sau chiar să majoreze dobânzile.

Totuşi, experţii spun că, dacă tensiunile din Orientul Mijlociu nu se vor amplifica, indicatorul ar putea reveni la intervalul din ultimele luni. Unele estimări indică pentru 2026 un nivel al Euriborului situat aproximativ între 2 % şi 2,4 %, în absenţa unui şoc energetic major.

În România, majoritatea creditelor ipotecare în lei sunt calculate în funcţie de indicatori precum IRCC sau ROBOR.

Totuşi, Euriborul rămâne relevant pentru creditele în euro. Potrivit datelor din sistemul bancar, peste 114.000 de credite ipotecare în euro sunt legate de evoluţia acestui indicator.

Astfel, o creştere a Euriborului se poate reflecta în rate mai mari pentru persoanele care au împrumuturi cu dobândă variabilă în moneda europeană.

În acelaşi timp, evoluţia dobânzilor din zona euro influenţează indirect şi costurile de finanţare pentru bănci, ceea ce poate afecta nivelul dobânzilor pentru creditele noi.

Creşterea Euriborului arată cât de rapid pot reacţiona pieţele la tensiunile internaţionale. Conflictul din Orientul Mijlociu, scumpirea energiei şi riscurile privind inflaţia sunt factori care pot influenţa deciziile de politică monetară în Europa.

Pentru consumatori, aceste evoluţii se traduc printr-o perioadă de incertitudine în privinţa costului creditelor şi a dobânzilor.