Înainte de orice, explic aici că Banca Mondială nu finanţează cumpărările de mărfuri, servicii sau componente necesare vreunui proiect de reformă structurală. Nu este finanţatorul autostrăzii X sau al ANAF - în România, ca exemplu - sau al primăriei vreunui sat/oraş lovit de sărăcie ori de calamităţi. Asistă, în schimb, autorităţile pentru o coordonare corectă a fondurilor publice.

De-a lungul timpului, din banii BM nu s-au cumpărat doar şoroafe, ciment, fier-beton, saci de nisip ori calculatoare - pentru vreun şantier - sau manuale pentru copiii săraci, pături, mâncare ori module de locuire provizorie pentru familiile afectate de stihii. Banca Mondială nu le-a plătit în mod special pe astea, dar a suportat costurile pentru o treabă la fel de importantă: ca astfel de cumpărături, la urgenţă sau nu, să nu se facă de autorităţi prin contracte oneroase, clientelare, ci prin licitaţii şi achiziţii publice corecte. A finanţat procedurile, nu cumpărăturile.

Banca Mondială nu este nici contractantul, nici ofertantul, nici cumpărătorul pentru produse sau servicii necesare unei reforme structurale (eradicarea sărăciei, dezvoltarea infrastructurii, apărarea sinistraţilor/refugiaţilor, debirocratizarea, digitalizarea - atâtea şi-atâtea proiecte în care BM este implicată pe toată planeta), ci oferă asistenţa tehnică, adică garanţia că o autoritate contractantă nu va merge pe lângă lege, în achiziţiile sale publice necesare în astfel de reforme/reparaţii.

Ca să n-o mai lungim, Banca Mondială nu este reparatorul sau reformatorul, ci este garantul că - nomine odiosa! - Corupţia nu se va manifesta în achiziţiile de mărfuri/servicii necesare în reparaţii sau reforme, indiferent de condiţiile din teren.

Cititi mai multe pe www.mediafax.ro