România are o mare oportunitate de creştere în industria agroalimentară, pe zona de procesare, şi următorii 3-5 ani ar trebui să aducă investitii importante pe această verticală de business, după modelul polonez, este de părere Daniel Gross, CEO Penny România.

”Cred că este o mare oportunitate pe zona de dezvoltare verticală a pieţei, pe industrie agroalimentară, pe zona de procesare. La Penny vindem doar 10% produse agricole, restul sunt produse procesate. Şi sper că vom urma exemplul Poloniei şi vom dezvolta produse locale, pentru că suntem o piată mare şi putem deservi toată zona balcanică. Suntem la fel de mari ca şi Polonia. Am convingerea că peste câtiva ani vom fi şi mai importanti în economia agro-alimentară, pentru că acolo sunt multe zone în care noi importăm şi creăm deficit şi implicit probleme de taxare”, a spus şeful Penny în cadrul conferintei ZF Retail Summit 2024.

Inflatia din ultimii ani a lovit puternic în puterea de cumpărare a românilor şi a adus schimbări în alegerile lor privind cheltuielile, inclusiv pentru alimente. Pretul a devenit principalul criteriu de achizitie, urmat de promotii. Dar, un factor important în alegerile consumatorului român este şi ”localitatea” produselor, clientii preferând produsele fabricate local dacă ele au un pret competitiv.

În zona de procesare, Polonia este constant dată ca exemplu al unei poveşti de succes, fiind şi un exportator important de produse create la nivel local.

”Exemplul Poloniei este un exemplu de paradă. Retailerii mari de acolo sunt cei care au reuşit să cumpere cât mai mult local. Dacă reuşim să localizăm producţia în România, vom fi implicit şi mai sustenabili, vom fi mai «pe gust», vom răspundem unei cereri a clientului şi vom deveni toţi mai bogaţi, vom avea consum mai mare şi putere de cumpărare mai mare”.

Daniel Gross recunoaşte că planul este bun, dar nu uşor de realizat. România are în prezent un deficit de 1 miliard de euro din importurile de carna de porc de exemplu, şi alte 500 milioane euro la mâncare de animale. ”Poate e mai greu în România fată de alte tări, dar şi satisfactiile sunt mai mari”.

Deficitul comercial al României în materie de pro­duse alimentare (cu excep­ţia animalelor vii şi cereale­lor) a ajuns în acest an la 6,3 mld. euro, în creştere cu circa 11% (circa 600 mil. euro) faţă de anul precedent, arată calculele ZF făcute pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).  Cel mai mare deficit comercial se înregistrează în categoriile carne, lapte, lactate, ouă, dar şi legume. Doar importurile de carne s-au situat la 1,5 miliarde de euro, la care se adaugă preparatele din carne şi peşte, unde importurile s-au ridicat la 420 mil. euro. Dacă pesta porcină a redus producţia internă de carne, iar pentru consum şi procesare ne alimentăm din alte ţări, în ceea ce priveşte legumele şi fructele, pe lângă sezonalitate şi lipsa depozitării, fermierii vorbesc şi despre faptul că fermierii din alte ţări primesc mai multă susţinere din partea statului.

O altă provocare pentru retaileri este în acest an trecerea de la inflatie la deflatie pe anumite categorii de produse alimentare, cum sunt cele de bază sau produsele proaspete.

”E mai bine pentru consumator, dar pentru noi, pentru că trebuie să mutăm volume, înseamnă că trebuie să lucrăm în zone de eficientă pe care poate în trecut nu le-am privit aşa atent”, a precizat Daniel Gross.

Importanta pretului în deciziile de consum s-a reflectat în ultima perioadă şi în preferinta clientilor pentru anumite formate de magazin, câştigătorii momentului fiind discounterii, dar şi magazinele de proximitate, unde nu pretul este neapărat criteriul principal, ci comoditatea.

”Penny a avut timp de 9 ani creştere double digit pentru că clientii au venit constant. Creşterea a venit şi din expansiune, dar mai putin de jumătate. Creşterea noastră vine mai ales din creşterea vânzărilor like-for-like, pentru că oamenilor le pasă de ceea ce fac cu bugetul lor şi ar vrea să le rămână mai multi bani în buzunar pentru alte cheltuieli, cultură sau călătorii. Noi încercăm să ţinem zinic preţurile sub control şi să avem preţuri competitive. Pe măsură ce preţurile cresc, cum a fost în ultimii 2-3 ani, cu diferite valuri, se creează un awareness mai mare şi suntem descoperiţi, dar noi suntem mereu în zona de pret mic”, a mai spus CEO Penny România.

În ceea ce priveşte impactul tehnologiei asupra pietei de retail, Daniel Gross este de părere că rolul ei nu este de diferentiere, ci de a ajuta companiile să fie mai eficiente, să elibereze resurse din anumite zone spre joburi cu valoare adăugată mai mare şi, în final, să ajute angajatii să se simtă mai bine la muncă.

”Tehnologia este un commodity. Acum 23 de ani lucram în IT şi se spunea că tehnologia va schimba jocul. Dar schimbă jocul pentru toti. Firmele de soft prezintă un produs şi imediat este vândut la nivel global. Tehnologia nu face diferenta, dacă nu faci tu diferenta. Noi în retail ştim să oferim produse clienţilor, să punem produse pe raft, să oferim experiente consumatorilor, dar nu cred că vom deveni viitorii Bill Gates”.

Penny România are o reţea de circa 375 de magazine cu profil discount şi şi-a bugetat pentru acest an 35-40 de magazine noi şi începerea lucrărilor la cel de-al cincilea depozit. Bugetul de investiţii este similar celui din 2023, de aproximativ 130 mil. euro.