Preţul aurului a scăzut cu peste 15% de la începutul războiului cu Iranul, într-o corecţie dramatică a pieţei care a ridicat semne de întrebare cu privire la rolul perceput al metalului preţios ca activ de refugiu, scrie FT. 

Aurul este, în mod tradiţional, considerat un beneficiar al incertitudinii geopolitice, iar în primele 10 zile ale conflictului din Orientul Mijlociu şi-a menţinut, în linii mari, valoarea de dinainte de război, chiar dacă acţiunile şi obligaţiunile au scăzut.

Însă, ulterior, metalul preţios a fost prins în turbulenţele care au afectat pieţele în timpul războiului, deoarece investitorii, dornici să obţină lichidităţi pentru a acoperi pierderile din alte zone, şi-au marcat profiturile după creşterea puternică a aurului din ultimii doi ani.

Rhona O’Connell, analist la compania de servicii financiare StoneX, a spus că investitorii nu ar trebui „să cadă în capcana «activului de refugiu»”.

„Aurul scade aproape invariabil în timpul prăbuşirilor pieţelor de acţiuni şi titluri de stat, deoarece investitorii îl vând pentru a face rost de lichidităţi”, a adăugat ea.

Jason Turner, de la banca privată germană Berenberg, a declarat că datele de la fonduri speculative şi brokeri sugerează că instituţiile financiare „şi-au lichidat poziţiile profitabile în aur pentru a acoperi apelurile în marjă [când brokerii cer garanţii suplimentare investitorilor] de pe pieţele de acţiuni şi obligaţiuni”.

Compania de date Vanda estimează că ETF-urile globale pe aur au înregistrat ieşiri de aproximativ 10,8 miliarde de dolari de la începutul războiului.

De asemenea, există speculaţii pe scară largă în rândul analiştilor că băncile centrale ar putea lua în considerare vânzarea unei părţi din rezervele lor de aur pentru a obţine fonduri, deşi acest lucru nu se reflectă încă în datele oficiale.

Luna aceasta, guvernatorul băncii centrale a Poloniei a luat în calcul vânzarea sau reevaluarea unei părţi din rezervele de aur pentru a acoperi cheltuielile de apărare. Analiştii HSBC au remarcat că preţurile ridicate ale petrolului, riscurile geopolitice şi veniturile potenţiale oferite de preţurile încă ridicate ale aurului „ar putea încuraja vânzări suplimentare din partea sectorului oficial”.