Ţările europene se străduiesc să obţină un angajament ferm privind renunţarea la combustibilii fosil şi se tem că summitul se va încheia fără un acord major.

Negocierile COP30 din Brazilia s-au prelungit sâmbătă într-o luptă nocturnă acerbă pentru finalizarea unui acord minim, după două săptămâni haotice de summit în Amazonia, conform AFP.

Miza este de a încheia un acord pentru a recupera întârzierea înregistrată de umanitate în lupta împotriva poluării cu carbon şi pentru a sprijini adaptarea ţărilor sărace la schimbările climatice.

De vineri dimineaţă, ţările se ceartă la Belem pe un text al preşedinţiei braziliene care nu mai conţine cuvântul „fosil”. Şi cu atât mai puţin crearea unei foi de parcurs privind renunţarea la petrol, cărbune şi gaz, solicitată de cel puţin 80 de ţări europene, latino-americane sau insulare şi susţinută chiar de preşedintele brazilian Lula.

Uniunea Europeană a evocat perspectiva de a pleca fără acord, ceea ce ar fi un eşec umilitor pentru Brazilia şi pentru această primă conferinţă climatică a ONU în Amazonia, începută pe 10 noiembrie.

Unele ţări doresc să părăsească negocierile, iar altele se tem să îşi asume responsabilitatea pentru eşecul summitului, potrivit unei delegaţii a uneia dintre cele 27 de ţări.

India, Arabia Saudită şi Rusia, alături de ţările emergente, se opun eforturilor privind combustibilii fosili, a declarat Monique Barbut, ministrul francez al Tranziţiei ecologice.

Romain Ioualalen, de la ONG-ul Oil Change International, a avertizat mass-media să nu prezinte naraţiuni simpliste, subliniind că negocierile vizează şi ajutoarele pentru ţările sărace, care sunt blocate de ţările dezvoltate.

Emisarul COP30 pentru Asia de Sud, indianul Arunabha Ghosh, a declarat pentru AFP că negocierile trebuie să se concentreze pe esenţial: accesul la energie pentru cei mai săraci, securitatea energetică pentru toţi şi durabilitatea energetică pentru planetă.

Proiectul de acord solicită eforturi pentru triplarea finanţării destinate adaptării ţărilor sărace la schimbările climatice. Ţările bogate sunt însă reticente să scoată din nou portofelul după COP29, care le-a angajat pe o perioadă de zece ani.

După eşecul unei lungi reuniuni la mijlocul zilei cu aproape 190 de ţări prezente, preşedinţia braziliană a schimbat formatul. Începând cu ora 17:00, a condus discuţii aproape neîntrerupte în spatele uşilor închise cu un grup restrâns de ţări, reprezentative pentru diferitele blocuri.

Foarte puţine informaţii au ieşit din această lungă reuniune cu uşile închise, care a continuat până târziu în noapte.

Potrivit mai multor observatori şi delegaţi intervievaţi de AFP, dezbaterile se concentrează pe modificări marginale ale celor trei principale puncte de fricţiune: ambiţia de reducere a energiei fosile, ajutorul financiar datorat de ţările dezvoltate şi tensiunile comerciale privind taxele pe carbon la frontiere.

Preşedintele COP30, diplomatul André Correa do Lago, are sarcina dificilă de a pune de acord 194 de ţări şi Uniunea Europeană, membre ale acordului de la Paris, pentru o adoptare prin consens.

Ideea unei foi de parcurs pentru a accelera renunţarea la petrol, cărbune şi gaz a luat naştere din frustrarea faţă de lipsa de concretizare a angajamentului de renunţare progresivă la acestea, asumat la COP28 în urmă cu doi ani.

Preşedintele Lula a readus-o în centrul atenţiei la începutul summitului.

Pentru ministrul columbian al mediului, Irene Velez Torres, COP30 nu se poate încheia fără o foaie de parcurs pentru renunţarea la combustibilii fosil.