Peste 1.800 de conferinte, congrese si seminarii in 2004. Incasari directe de 37 de milioane de euro, plus alte sute de milioane de euro in castiguri indirecte. Romania este una din tarile considerate "pe val" pentru organizarea asa-numitelor "events".

Daca ar fi avut macar o sala de conferinte de minim 250 de locuri, hotelul Caro din Bucuresti ar fi castigat anul trecut peste 650.000 de euro. Si asta pentru ca, desi are sapte sali de conferinte care aduna 420 de locuri, in cea mai mare dintre acestea au loc doar 150 de persoane. Din cauza asta, Octavian Lazar, directorul hotelului, spune ca anul trecut a refuzat in medie patru cereri de conferinte sau congrese lunar. "Cele circa 50 de conferinte pe care le-am pierdut anul trecut ar fi adus in hotel minim 200 de persoane de fiecare, adica in total peste 10.000 de oameni. Cheltuiala medie de persoana la un astfel de eveniment este de circa 65 de euro, ceea ce inseamna ca puteam castiga anul trecut mai mult de 650.000 de euro doar daca am fi avut aceasta sala", povesteste Lazar. 

Exemplul Caro reflecta, la nivel mic, ceea ce se intampla in Romania de doi ani. pentru ca nu au sali suficient de mari, hotelierii pierd banii din congrese, seminarii sau conferinte. Nici chiar Howard Johnson Grand Plaza, cea mai spectaculoasa aparitie pe piata hoteliera a anului trecut, nu a putut onora toate comenzile pe acest segment, desi are opt sali de conferinta, cea mai mare dintre ele putand primi 400 de persoane. "Am avut si noi cereri de acest gen. De exemplu, a fost o cerere pentru 20 de sali timp de doua saptamani... In general, motivul pentru care nu am putut onora cererile din strainatate a fost capacitatea insuficienta pe care o aveam", spune Dana Dumitru, PR manager la Howard Johnson.

Paul Marasoiu, presedintele companiei de consultanta hoteliera Peacock Hotels, crede ca  Romania a devenit o destinatie optima pentru evenimente de tip asociativ si corporatist cu o anvergura cuprinsa intre cateva zeci si cateva sute de participanti. 

Sunt insa, adauga el, destul de putine locatii dedicate, care sa poata gazdui la nivelul exigentelor mondiale intruniri cu peste 300 - 400 de participanti in plen, iar congresele cu peste 1.000 de participanti, care sunt de altfel extrem de profitabile si economic, si ca imagine pentru Romania, pun dificultati majore din acest punct de vedere chiar si in Bucuresti.

"Totusi, cererea este remarcabila si intr-un trend ascendent", adauga Marasoiu, in special in domenii ca specializarile diverse ale medicinei si farmaciei, economie si servicii bancare, tehnologie. 

De ce vor sa vina strainii la conferinte in Bucuresti, care nici macar nu are o faima de oras turistic? Pe langa faptul ca e mai ieftina, Romania, spune Marasoiu, e o destinatie  usor accesibila prin legaturi aeriene cu majoritatea capitalelor lumii. Apoi, importanta este si stabilitatea politica si civila, dar si calitatea de membru NATO. La acestea se adauga perspectivele aderarii la UE.

Mai sunt insa multe lucruri de pus la punct. Capacitatea totala a salilor de conferinte din Bucuresti, de exemplu, este de aproximativ 16.000 de locuri, iar capacitatea hoteliera la standarde de 3-5 stele nu depaseste 3.800 de camere. "Spre comparatie, Budapesta dispune de 42.500 de locuri in sali de conferinte, cu cea mai mare sala de 9.700 de locuri si aproximativ 13.000 de camere in hoteluri de 3 - 5 stele", explica Radu Cimponeriu, presedintele Romanian Convention Bureau - RCB (Asociatia Nationala a Organizatorilor Profesionisti de Conferinte si Expozitii). De aceea, crede el, ungurii au avut anul trecut incasari de peste trei ori mai mari decat ce a castigat Romania din organizarea de astfel de evenimente.

Partea buna este, insa, ca in urmatorii ani, potrivit estimarilor Peacock Hotels, piata hoteliera din Bucuresti va insuma aproape 9.000 de camere, majoritatea proprietatilor hoteliere nou construite urmand a se inscrie in categoria trei si patru stele. Aproape toate aceste hoteluri vor incerca sa-si castige partea lor de congrese si conferinte, iar planurile lor de constructie vor include spatii de reuniuni cu dotari specifice. 

Nici nu este greu de inteles de ce se acorda atat de multa importanta acestui gen de afaceri, daca am sti ca in cifra de afaceri a hotelurilor de trei, patru si cinci stele se regaseste in proportie de 20-40% castigul atras de organizarea de evenimente.

Exista insa si o parte rea a problemei, si anume aceea ca nici in Bucuresti, si cu atat mai putin intr-o alta zona din tara, lipseste un centru de conferinte si expozitii de prima liga. Cimponeriu de la RCB spune ca, potrivit standardelor internationale, un centru de conferinte trebuie sa aiba o sala de plen cu peste 300 de locuri si cel putin 2-3 sali pentru lucrari paralele, care impreuna sa insumeze peste 80% din capacitatea salii de plen. In Romania, nu sunt mai mult de zece centre de conferinte care sa indeplineasca aceste conditii.

"Este necesar un centru de conferinte cu o sala de plen de 5-6.000 de locuri si cu un numar corespunzator de sali adiacente, adica un total de peste 10.000 de locuri. Un astfel de centru este foarte greu sa si-l asume o companie, deoarece constructia lui poate costa cateva zeci de milioane de euro. Astfel de proiecte se fac, in general, in lume, prin parteneriate public-private", explica presedintele RCB. Cu toate acestea, anul trecut, numarul de evenimente - conferinte, seminarii, congrese si  expozitii, este estimat la peste 1.800, fata de aproximativ 1.500 in 2003, potrivit datelor RCB. 

Incasarile din congresele si conferintele desfasurate anul trecut sunt estimate la circa 37 de milioane de euro, cu 20% mai mult decat in 2003. Foarte important este ca pe langa acesti bani, cei care s-au deplasat intr-un oras pentru un astfel de eveniment, au avut, cu siguranta, si alte cheltuieli colaterale.

Asa s-a intamplat si cu cei 2.400 de participanti la Congresul Mondial al Postelor, desfasurat anul trecut la Bucuresti, in pe-rioada 12 septembrie - 7 octombrie. Acest congres a fost cel mai mare organizat dupa 1989 in Romania, iar incasarile aferente ale hotelierilor s-au cifrat in mai putin de o luna la circa doua milioane de euro. "In afara de acesti bani, estimam ca cei 2.400 de participanti au mai cheltuit in perioada in care au stat aici circa 10 milioane de euro pe suveniruri, plimbari, iesiri la restaurante sau shopping", considera George Sorin Nicolescu, presedintele agentiei de turism Olimpic International, care s-a ocupat de organizare.

El crede ca 2005 si 2006 vor fi ani si mai buni decat precedentul, tocmai pentru ca in 2004 s-au desfasurat, fara incidente, pe langa Congresul Postelor, si alte doua evenimente internationale: summit-ul sefilor de stat din Europa Centrala si reuniunea ministrilor apararii din tarile NATO de la Poiana Brasov. 

Nicolescu mai crede ca autoritatile romane din turism ar trebui sa promoveze Romania ca destinatie optima pentru desfasurarea de seminarii si congrese, pentru ca participantii se pot intoarce oricand ca turisti. Intr-adevar, nivelul participantilor la aceste evenimente este peste medie, atat din punct de vedere financiar, cat si pozitie sociala sau putere de influenta.

"In cele mai multe cazuri, faptul ca vine aici pentru un congres, nu este o decizie personala a individului de a merge in acea tara. Poate ca acesti oameni nu ar fi venit, altfel, niciodata in Romania. De cele mai multe ori, participarea acestora este finantata de o companie, o asociatie sau un organism international, asa ca isi permit sa cheltuie in plus", spune Cimponeriu. 

Cei care lucreaza in turism cred ca, in afara cheltuielilor platite de organizator, un participant la o conferinta sosit din strainatate, cheltuie in medie aici circa 100 de euro pe zi. Tinand cont ca durata medie de participare la o conferinta, congres sau seminar international in Romania este de 2,2 zile si ca, potrivit RCB, banii castigati de organizatori de la participantii din strainatate se invart in jurul sumei de 370 de euro pe zi, rezulta ca un participant strain la un congres lasa in Romania peste 1.000 de euro, adica mai mult decat dublu fata de suma medie cheltuita de un turist strain in Romania. "De aici pot veni sume importante, si nu de la doi-trei batrani din strainatate care vin la mare", considera Nicolescu de la Olimpic.