BNR a publicat joi după-amiază minuta şedintei Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale din 5 octombrie atunci când s-a decis majorarea dobânzii de referinţă de la 5,5% la 6,25%.

Rata dobânzii lombar, la care se împrumută băncile de la BNR, a crescut de la 6,5% la 7,25%.

BNR menţionează în minută că inflaţia actuală este peste prognozele din vară, iar creşterea preţului la produsele alimentare începe să se vadă.

După o creştere economică peste aştepări în T1 şi T2, în T3 se va vedea o scădere a economiei din cauza reducerii consumului privat.

BNR încă nu poate cuantifica ce impact va avea asupra inflaţiei eliminarea plafonărilor preţurilor la energie.

BNR mai menţionează că efectivul salariaţilor din economie şi-a încetinit vizibil creşterea în iunie şi iulie pe seama evoluţiilor din sectorul privat.

Dinamica anuală de două cifre a câştigului salarial mediu brut nominal s-a cvasi-plafonat în ultimele luni mărindu-şi implicat ecartul negativ faţă de dinamica inflaţiei.

BNR mai menţionează că se remarcă un punct de inflecţiune în dinamica creditării în sensul că creşterea dobânziilor a încetinit vizibil acordarea de credite.

Mai jos aveţi minuta integrală a şedinţei Consiliului de Administraţie al BNR din 5 octombrie:

„Membri ai Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României prezenţi la şedinţă: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie; Dan-Radu Ruşanu, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat şi adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare şi monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate şi a altor informaţii interne şi externe disponibile.

În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei a ajuns la 15,32 la sută în august, depăşind marginal previziunile, după ce în luna iulie a scăzut la 14,96 la sută, de la 15,05 la sută în iunie. S-a remarcat că noua creştere a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, incluzând categoria LFO, al cărei impact a fost contrabalansat totuşi în mare parte de scăderea preţului combustibililor – pe fondul compensării preţului carburanţilor şi al descreşterii cotaţiei petrolului –, precum şi de efecte de bază asociate evoluţiei preţurilor energiei.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să crească într-un ritm susţinut şi superior aşteptărilor în iulie-august, dar încetinit faţă de trimestrele anterioare, mărindu-se la 11,2 la sută în august, de la 9,8 la sută în iunie. Totodată, contribuţia la avans a subcomponentei alimentelor procesate a atins un nou maxim al ultimelor trimestre, în principal ca efect al scumpirii materiilor prime şi energiei, în timp ce aportul segmentului mărfurilor nealimentare a rămas modest, iar cel al subcomponentei serviciilor a devenit practic nul, inclusiv pe fondul evoluţiei în termeni anuali a raportului leu/euro, au observat membrii Consiliului.

În urma analizei, s-a convenit că ascensiunea ratei anuale a inflaţiei CORE2 ajustat din iulie-august este atribuibilă tot şocurilor globale pe partea ofertei – amplificate şi prelungite de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate –, dar şi secetei extinse la nivel european din acest an, ale căror efecte inflaţioniste directe şi indirecte au fost potenţate şi în cursul verii de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de continuarea manifestării unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate. Impactul inflaţionist al şocurilor pe partea ofertei a continuat să crească recent şi în Europa, precum şi în alte ţări dezvoltate, inclusiv la nivelul inflaţiei de bază, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului, evocând mărirea ratei anuale a inflaţiei în luna septembrie la 10 la sută în zona euro şi între 15 la sută şi 19 la sută în ţări vecine României.

Au fost evidenţiate însă şi majorările mai estompate de dinamică consemnate în iulie-august de preţurile producţiei industriale pentru piaţa internă pe segmentul bunurilor de consum, pe seama decelerării creşterii preţurilor celor de folosinţă îndelungată, precum şi ajustările descendente suferite în ultimele luni de aşteptările inflaţioniste pe termen scurt ale agenţilor economici din industrie, comerţ şi construcţii, de la nivelurile foarte ridicate atinse anterior. S-au făcut, de asemenea, referiri la expectaţiile inflaţioniste pe termen mai lung ale analiştilor bancari, care s-au mărit doar foarte uşor în acest interval, dar în condiţiile plasării lor deasupra intervalului ţintei, precum şi la tendinţa tot mai evidentă de erodare a puterii de cumpărare a consumatorilor, reflectată de creşterea valorii negative a dinamicii salariului mediu net real în debutul trimestrului III.

În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că activitatea economică şi-a încetinit considerabil creşterea în trimestrul II faţă de precedentele trei luni – la 2,1 la sută, de la 5,1 la sută –, dar mult mai puţin decât s-a anticipat. S-a concluzionat că evoluţia face probabilă o nouă creştere moderată a excedentului de cerere agregată în acest interval, contrar aşteptărilor.

Şi creşterea în termeni anuali a PIB a continuat să depăşească semnificativ previziunile, decelerând doar uşor în trimestrul II, la 5,3 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul anterior. Aportul majoritar la creşterea economică a fost adus însă de variaţia stocurilor, în timp ce contribuţia consumului gospodăriilor populaţiei, secundară ca mărime, s-a diminuat vizibil faţă de trimestrul precedent, iar cea a formării brute de capital fix a rămas foarte modestă, deşi s-a mărit uşor, au observat membrii Consiliului.

Totodată, exportul net a redevenit puternic contracţionist, în condiţiile scăderii dinamicii anuale a exportului, concomitent cu reamplificarea considerabilă a celei a importului de bunuri şi servicii. Deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent şi-au diminuat totuşi dinamica anuală în trimestrul II – mai pronunţat în cazul celui din urmă –, pe fondul atenuării marginale a decalajului nefavorabil dintre dinamica preţurilor importurilor şi cea a preţurilor exporturilor, dar şi cu aportul ameliorării evoluţiei soldului balanţei veniturilor primare. Dimensiunea şi ritmul de adâncire a deficitului extern rămân însă deosebit de îngrijorătoare, chiar dacă, în ultima perioadă, acestea sunt atribuibile în bună măsură înrăutăţirii raportului de schimb şi acţiunii unor factori conjuncturali, resimţite acut şi în alte economii europene, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului.

În ceea ce priveşte piaţa muncii, membrii Consiliului au arătat că efectivul salariaţilor din economie şi-a încetinit vizibil creşterea în iunie-iulie pe seama evoluţiilor din sectorul privat, iar prelungirea scăderii ratei şomajului, până la 5,1 la sută în luna august, a fost însoţită în cursul trimestrului II de restrângerea uşoară a ratei locurilor de muncă vacante, în premieră pentru ultimele şase trimestre. Totodată, dinamica anuală de două cifre a câştigului salarial mediu brut nominal s-a cvasi-plafonat în ultimele luni, mărindu-şi implicit ecartul negativ faţă de dinamica inflaţiei, evoluţie acompaniată însă de o nouă accelerare a creşterii în termeni anuali a costului unitar cu forţa de muncă din industrie, ca efect al accentuării considerabile a pierderilor de productivitate, pe fondul crizei energetice ce afectează activitatea industrială autohtonă şi pe cea a partenerilor comerciali.

În acelaşi timp, s-a remarcat că cele mai recente sondaje de specialitate indică o scădere uşoară a deficitului de forţă de muncă raportat de companii, după creşterea neîntreruptă consemnată de la finele anului 2020, precum şi o relativă slăbire a intenţiilor de angajare pe orizontul apropiat de timp, în contextul costurilor extrem de ridicate cu energia şi al incertitudinilor generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile tot mai severe asociate, cu impact inclusiv asupra cererii. Această conjunctură – implicând o probabilă atenuare a gradului de tensionare a pieţei muncii în semestrul II din acest an –, este de natură să frâneze creşterea dinamicii salariilor în viitorul apropiat, chiar şi în condiţiile actualelor rate mai înalte ale inflaţiei, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului.

Totodată, s-a reiterat că dincolo de orizontul apropiat de timp, capacitatea unor firme de a se menţine viabile/profitabile, în contextul costurilor ridicate, va fi testată şi de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum şi de nevoia de tehnologizare, ce s-ar putea solda cu noi restructurări sau falimente de firme. Au fost, de asemenea, punctate incertitudinile notabile ce decurg din extinderea automatizării şi digitalizării pe plan intern, precum şi din tendinţa de creştere a recursului la muncitori extracomunitari.

În discuţiile referitoare la condiţiile financiare, membrii Consiliului au observat că principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare s-au stabilizat în perioada recentă marginal deasupra valorilor atinse spre finele lunii iulie, după uşoare ajustări descendente înregistrate în august, pe fondul deciziei de politică monetară a BNR şi al semnalelor transmise de banca centrală în acest context. S-a remarcat, totodată, că randamentele titlurilor de stat au recuperat parţial în septembrie descreşterile consemnate în precedentele două luni, urmând o traiectorie moderat ascendentă, în linie cu evoluţiile din economii dezvoltate şi din regiune, în contextul semnalelor/deciziilor băncilor centrale majore privind continuarea întăririi ferme a politicii monetare, asociate cu o creştere a aversiunii globale faţă de risc. Rata medie a dobânzii la creditele noi şi-a accelerat însă puternic creşterea în iulie-august, şi ca efect al măririi IRCC în debutul trimestrului III, iar cea aferentă depozitelor noi la termen a continuat să avanseze alert, inclusiv pe segmentul populaţiei, nivelul ei real rămânând totuşi semnificativ negativ, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului.

În această conjunctură, dar şi pe fondul epuizării acţiunii sezoniere din vară a unor factori interni, leul şi-a corectat integral în luna septembrie aprecierea semnificativă faţă de euro acumulată în iulie-august, iar în raport cu dolarul SUA, moneda naţională s-a depreciat, ca urmare a evoluţiilor de pe pieţele financiare internaţionale, au arătat membrii Consiliului. Totodată, s-a convenit că riscuri la adresa evoluţiei ratei de schimb a leului - cu potenţiale consecinţe asupra inflaţiei şi a indicatorilor de vulnerabilitate externă –, continuă să vină din nivelul şi tendinţa dezechilibrului extern şi din incertitudinile asociate consolidării bugetare, precum şi dintr-o eventuală deteriorare suplimentară a percepţiei de risc asupra pieţelor financiare din regiune, în contextul escaladării războiului din Ucraina. Influenţe de sens opus sunt totuşi de aşteptat din restrângerea diferenţialului ratei dobânzii pe termen scurt, în condiţiile cvasi-stopării creşterii ratelor dobânzilor-cheie de către bănci centrale din regiune, au susţinut unii membri ai Consiliului.

Totodată a fost evidenţiată inflexiunea recentă produsă în evoluţia dinamicii anuale de două cifre a creditului acordat sectorului privat. Astfel, după o ascensiune cvasi-continuă de aproape doi ani, aceasta a început să se reducă gradual în debutul semestrului II, coborând la 15,9 la sută în august, de la 17,5 la sută în iunie, în principal ca urmare accentuării descreşterii variaţiei înalte a componentei în lei, pe seama evoluţiilor de pe ambele segmente majore – populaţie şi societăţi nefinanciare –, chiar şi în condiţiile unui aport uşor crescut al programelor guvernamentale. Drept urmare, ponderea creditului în monedă naţională în total s-a redus marginal, la 71,8 la sută în august, de la 72,0 la sută la jumătatea anului.

În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească până spre finele anului curent, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel peste valorile în descreştere uşoară previzionate pe orizontul scurt de timp în cea mai recentă prognoză pe termen mediu. S-a reamintit că prognoza din august anticipa plafonarea în trimestrul III şi intrarea ulterioară a ratei anuale a inflaţiei pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, însă relativ alertă apoi, implicând plasarea acesteia la 13,9 la sută în decembrie 2022, dar uşor sub punctul central al ţintei la finele orizontului prognozei.

Responsabile de înrăutăţirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei sunt tot şocurile globale pe partea ofertei, au subliniat membrii Consiliului, observând că determinanţii majori continuă să fie dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice – inclusiv în condiţiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a preţurilor la energia electrică –, precum şi de preţurile alimentelor, sub influenţa creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite, dar şi al secetei prelungite şi extinse la nivel european din această vară. Influenţe suplimentare sunt aşteptate şi de pe segmentul preţurilor administrate, în timp ce efecte de bază dezinflaţioniste, dar relativ modeste, se vor manifesta inclusiv pe segmentul combustibililor, dată fiind şi recenta prelungire a schemei de plafonare a preţurilor carburanţilor.

S-a sesizat că, în aceste condiţii, efectele inflaţioniste adiţionale – directe şi indirecte – ale şocurilor globale pe partea ofertei vor continua să afecteze, în perspectivă apropiată, atât evoluţia componentelor exogene ale IPC, cât şi dinamica inflaţiei de bază, cu o intensitate ceva mai mare decât s-a prezumat în august, însă mult diminuată în raport cu prima parte a anului.

S-a convenit, totodată, că impactul exercitat de schemele de plafonare şi compensare a preţurilor la energie şi combustibili rămâne dificil de previzionat şi că balanţa integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflaţiei induse de factorii pe partea ofertei continuă să fie dominată de riscuri în sens ascendent, cel puţin pe termen scurt, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, precum şi pe fondul secetei din acest an, fiind totuşi posibile şi corecţii descendente relativ mai pronunţate ale cotaţiilor unor mărfuri, incluzându-le pe cele agroalimentare, precum şi ameliorări ceva mai evidente în lanţuri globale de producţie şi aprovizionare.

În acelaşi timp, s-a observat că din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste modeste şi în atenuare în perspectivă apropiată, dar mai intense decât cele anticipate anterior, în condiţiile în care noile evaluări indică o încetinire puternică a creşterii economiei în semestrul II – sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate –, însă după un avans mult peste aşteptări consemnat de PIB şi în trimestrul II. Evoluţiile fac probabile valori în descreştere mai pronunţată ale excedentului de cerere agregată în semestrul II, dar mai ridicate decât cele evidenţiate în prognoza din august. Totodată, ele implică o majorare semnificativă a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, urmată doar de o scădere uşoară a acesteia în trimestrul IV, pe fondul unor efecte de bază, au remarcat membrii Consiliului.

Potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, este de aşteptat ca evoluţia consumului privat să frâneze însă semnificativ creşterea anuală a PIB în trimestrul III şi ca influenţele expansioniste majore să vină din redinamizarea formării brute de capital fix, în principal pe seama activităţii din construcţii, au sesizat membrii Consiliului. În acelaşi timp, din partea exportului net este posibilă o contribuţie negativă mai redusă la dinamica anuală a PIB, în condiţiile în care exporturile de bunuri şi servicii şi-au diminuat doar marginal variaţia anuală în luna iulie, iar importurile şi-au majorat-o uşor, inclusiv pe fondul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe. Acestea au avut însă drept consecinţă reamplificarea dinamicii anuale înalte a deficitului comercial faţă de media trimestrului II, şi mai ales a celei a deficitului de cont curent, care a reflectat şi o deteriorare a evoluţiei soldului balanţelor veniturilor secundare în această lună.

Escaladarea războiului din Ucraina şi sancţiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, au arătat în mai multe intervenţii membrii Consiliului, evocând efectele posibil mai mari exercitate astfel asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.

În acest context, membrii Consiliului au insistat asupra importanţei atragerii fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor globale pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina.

Incertitudini şi riscuri majore rămân însă asociate şi conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri, pe de o parte, la caracteristicile execuţiei bugetare din primele opt luni ale anului şi la cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de înăsprire a condiţiilor de finanţare, iar, pe de altă parte, la actuala conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, precum şi la seturile de măsuri aplicate sau prefigurate pentru sprijinirea populaţiei şi firmelor, de natură să afecteze parametrii bugetari. Din această perspectivă, deosebit de importante au fost considerate coordonatele următoarei rectificări bugetare din acest an.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat reclamă majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. A fost subliniată din nou importanţa dozajului măsurilor şi a calibrării conduitei politicii monetare în actuala conjunctură, pentru o ancorare eficace a expectaţiilor inflaţioniste, în condiţiile unor costuri cât mai reduse în termenii creşterii economice, având în vedere şi efectele contracţioniste majore generate de şocurile ample pe partea ofertei, îndeosebi de criza energetică, dar şi cerinţa progresului consolidării bugetare.

Totodată, s-a susţinut necesitatea păstrării controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi a fost reiterată importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută, de la 5,50 la sută. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25 la sută, de la 6,50 la sută şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25 la sută, de la 4,50 la sută, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.”