Alegerile parlamentare din Ungaria atrag atenţia marilor puteri globale şi a investitorilor internaţionali, pe fondul posibilităţii ca premierul Viktor Orban să piardă controlul asupra guvernării după 16 ani. Scrutinul este considerat unul dintre cele mai importante din Europa ultimilor ani, cu implicaţii economice şi geopolitice majore, informează Reuters.

Orban, cel mai longeviv prim-ministru din Uniunea Europeană, conduce Ungaria din 2010, consolidându-şi puterea prin restricţionarea presei independente şi a drepturilor democratice şi prin construirea unei „democraţii iliberale” care i-a adus susţinători în rândul extremei drepte europene şi în cadrul mişcării „Make America Great Again” (MAGA) a lui Trump.

Cu toate acestea, trei ani de stagnare economică şi creşterea vertiginoasă a costului vieţii, alături de îmbogăţirea oligarhilor apropiaţi de guvern, au stârnit furia alegătorilor.

Campania lui Orban a fost, de asemenea, afectată de articolele din presă care susţin că guvernul său ar fi colaborat cu Moscova.

Un fost susţinător al lui Orban, Peter Magyar, a reuşit să exploateze nemulţumirea maghiarilor, iar partidul său de centru-dreapta, Tisza, conduce acum detaşat în majoritatea sondajelor.

Însă analiştii politici avertizează că alegătorii indecişi, redesenarea hărţii electorale în favoarea partidului Fidesz al lui Orban şi proporţia ridicată de etnici maghiari din ţările vecine – care susţin în majoritate partidul de la guvernare – creează o atmosferă de incertitudine. Aceştia afirmă că orice scenariu, de la o majoritate absolută a partidului Tisza – capabilă să modifice constituţia – până la o majoritate a partidului Fidesz, rămâne posibil.

Miza nu ar putea fi mai mare pentru această ţară din Europa Centrală, cu o populaţie de 9,6 milioane de locuitori, şi pentru întregul continent.

„Acestea sunt unele dintre cele mai importante alegeri din Europa şi pentru Europa din ultimii mulţi ani”, a declarat Gregoire Roos, directorul programelor pentru Europa, Rusia şi Eurasia la Chatham House.

„La Moscova, Ungaria a fost văzută ca un interlocutor preţios şi scandalagiu în cadrul UE – menţinând legături energetice... şi adoptând, de departe, cel mai dur ton faţă de Ucraina decât orice altă ţară din UE. În Statele Unite, Ungaria a atras atenţia ca un laborator al politicii suveraniste.”

Sprijinul public al administraţiei Trump pentru Orban a fost încununat săptămâna aceasta de o vizită a vicepreşedintelui american JD Vance, care a atacat ceea ce a numit „ruşinoasa” interferenţă a UE în vot. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că alegerile sunt „alegerea exclusivă a cetăţenilor”.

Moscova nu a întârziat să reacţioneze. Miercuri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „multe forţe din Europa, multe forţe de la Bruxelles, nu ar dori ca Orbán să câştige din nou alegerile”.

Ungaria, care a criticat sancţiunile UE împotriva Moscovei, rămâne puternic dependentă de petrolul şi gazul rusesc. Invocând un conflict cu Kievul privind un oleoduct avariat în urma războiului, Orban, în vârstă de 62 de ani, a blocat un împrumut al UE către Ucraina convenit în decembrie, cel mai recent dintre numeroasele sale conflicte cu Bruxelles.

Liderul partidului Tisza, Magyar, în vârstă de 45 de ani, s-a angajat să combată corupţia, să deblocheze miliarde de euro din fondurile UE îngheţate şi să impoziteze cei mai bogaţi, reformând în acelaşi timp sistemul de sănătate al Ungariei, aflat în stare de degradare.

El a declarat pentru Reuters că alegerile vor decide dacă Ungaria îşi poate consolida statutul de naţiune europeană şi îşi poate revigora economia sau dacă va aluneca şi mai mult spre tabăra autoritară.

„În doar câteva zile vom asista la o schimbare de regim”, a declarat Magyar miercuri, în cadrul unui miting organizat în oraşul Baja, promiţând că va depăşi diviziunile politice dintre maghiari.

„Aceasta este o ultimă şansă... de a împiedica ţara noastră să devină un stat marionetă al Rusiei... Să nu permitem partidului Fidesz... să scoată Ungaria din UE.”

Orban afirmă că doreşte să reformeze UE din interior şi nu să părăsească blocul. El a prezentat aceste alegeri ca o alegere dură între „război sau pace”, spunând că adversarii săi ar trage Ungaria în războiul care face ravagii în Ucraina. Tisza neagă acuzaţia.

„Aceste alegeri sunt despre viitorul Ungariei. Alegerea este clară: dependenţă şi declin – sau suveranitate, putere şi pace”, a spus Orban marţi.

Partidul de extremă dreapta „Patria noastră” speră să obţină suficient sprijin pentru a deveni un „factor decisiv”, deschizând posibil calea pentru ca Orban să rămână la putere.

Dacă Tisza va câştiga, anularea modificărilor juridice şi instituţionale pe care Orban le-a pus în aplicare cu o majoritate constituţională va fi o sarcină extrem de dificilă pentru un nou guvern, în cazul în care acesta va deţine o majoritate simplă în parlamentul de 199 de locuri, a declarat Mario Bikarski, analist principal pentru Europa la compania de informaţii privind riscurile Verisk Maplecroft.

Acest lucru ar putea duce la „un climat de blocaj legislativ persistent şi de incertitudine politică”, a afirmat el.

Cu toate acestea, investitorii se concentrează, deocamdată, pe potenţialele aspecte pozitive ale unei victorii a lui Tisza.

„Sfârşitul regimului Orban ar oferi un impuls major economiei maghiare”, a declarat Holger Schmieding, economistul-şef al Berenberg, într-o notă.

„Ar elimina un obstacol cheie în calea unei cooperări europene mai strânse... şi ar deschide calea pentru sancţiuni mai dure împotriva Rusiei.”

Viktor Orban, Ungaria: Un milion de locuri de muncă noi create, reindustrializare accelerată, statul are control în energie, partidul în sectorul bancar, economia este în stagnare prelungită, s-a dezvoltat o teamă viscerală de scumpiri

Mutare strategică de proporţii: Ungaria cumpără petrol american de 500 de milioane de dolari, în timp ce JD Vance ajunge la Budapesta pentru a-l susţine pe Viktor Orbán înaintea alegerilor decisive care îi pot pune capăt dominaţiei politice

Tronul regelui se clatină: Cum a ajuns Viktor Orban din lider de neînvins în outsiderul surprinzător al politicii din Ungaria

Ungaria aduce 160 de muncitori din Filipine pentru a-şi acoperi penuria de forţă de muncă din industrie