Banca Mondială a revizuit prognoza privind creşterea economică a României în 2026, estimând o scădere de 0,5%, ca urmare a impactului procesului de consolidare fiscală şi a costurilor mai mari cu energia, potrivit celui mai recent raport Europe and Central Asia Economic Update: Making AI Work: Jobs, Firms, and Productivity (Cum să valorificăm inteligenţa artificială: locuri de muncă, companii şi productivitate), publicat astăzi.

În 2027, PIB-ul României ar urma să revină pe creştere, cu un avans de 1,7%, urmat în 2028 de 2%. 

Într-un raport din luna iunie, Banca estima că în acest an economia locală va stagna. 

În ceea ce priveşte deficitele fiscale, acestea rămân ridicate în toată Europa Centrală, România remarcându-se însă prin cel mai ambiţios program de consolidare, care ar urma să reducă deficitul la 6% din PIB în 2026, în scădere cu aproape 2 puncte procentuale faţă de 2025.

În acelaşi timp, se arată în raport, investiţiile publice rămân la un nivel ridicat, de aproximativ 8% din PIB, fondurile UE finanţând peste 70% din cheltuielile de investiţii. Deşi costurile de împrumut ale guvernului au crescut în întreaga regiune pe fondul îngrijorărilor sporite cu privire la sustenabilitatea fiscală, creşterea mai moderată înregistrată în România ar putea reflecta îmbunătăţirea percepţiei pieţei asupra efortului de consolidare fiscală.

Prognoza BM pentru 2027 este apropiată de cea a BERD, care vede o creştere economică de 1,8%. Erste Group estimează o creştere PIB de 2,2%, Comisia Europeană de 2,3%, iar FMI de 2,5%. Şi S&P anticipează o revenire la 2,3% anul viitor, după o contracţie de 0,5% în acest an.

În primele 6 luni din 2026, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, economia a scăzut cu 0,7% faţă de S1/2025.

În Europa Centrală, regiune în care Banca Mondială include Bulgaria, Polonia, România şi Croaţia, creşterea economică este estimată la 2,5% în 2026 şi 2,6% în 2027.

Cea mai mare rată de creştere este aşteptată în Polonia, cu un plus de 3,6% în 2026 şi 2,9% în 2027. În acelaşi timp, Polonia se confruntă cu cel mai ridicat deficit fidscal din regiune, de 7% din PIB, pe fondul creşterii cheltuielilor pentru apărare şi sociale şi al investiţiilor.