In conditii de inflatie reaprinsa si de ratare a tintei de inflatie pe 2007, BNR a crescut dobanda de referinta cu jumatate de procent, la 7,5%, iar unii se asteapta ca la sedinta din 7 ianuarie aceasta sa ajunga la 8%.

Parerile sunt impartite in privinta vinovatului pentru urcarea brusca a inflatiei. Daca seceta si scumpirea petrolului sunt factori obiectivi, politica fiscala preelectorala, cu cresteri de salarii mult peste inflatie si cu majorari mari de pensii, au fost invocate de diversi comentatori spre a trasa din nou contrastul dintre politica monetara, cea care si-a facut in mod traditional datoria, si cea fiscala, unde disciplina e mai dificil de atins.

Numai ca, la fel cum a facut si mai demult cand n-a dat credit ideii ca pensiile ar alimenta inflatia, nici acum guvernatorul Mugur Isarescu n-a criticat politica fiscala a Guvernului. Prezent la un seminar financiar alaturi de ministrul de finante Varujan Vosganian (foto), guvernatorul BNR a constatat, impreuna cu acesta, ca bugetul are la zece luni un excedent de 0,4% din PIB, iar aceasta „inseamna ca e o politica bugetara stransa“.

Prin urmare, amenintarea la adresa preturilor nu vine de la excese de generozitate de la buget, ci din cresterile de salarii din sectorul privat (pe care Isarescu le-a criticat si in trecut, considerandu-le ca fiind peste cresterea de productivitate a economiei) si din asteptarile inflationiste create de anunturile din media privind varii scumpiri. Cat despre multcitata replica a lui Isarescu, „nu mai trageti de economie in atatea directii, ca se rupe“ (cu referire la solicitarile de bani mai multi pentru infrastructura, aparare sau protectie sociala), ea nu se referea la vreo politica deja aplicata, ci la pericolele viitoare ale lipsei de ierarhizare a prioritatilor in economie.

E un avertisment pe care guvernatorul l-a repetat de o multime de ori in ultimii ani, fie ca era vorba sau nu de perioade preelectorale.