Sa lasam batranele doamne sa isi faca cate un cinema porno (II) - BusinessMagazin

EDITORIAL

Home
Opinii

Sa lasam batranele doamne sa isi faca cate un cinema porno (II) Data publicarii:12 mai 2009 | Autor: Dorin Oancea

Stiri din categorie: Spatiile comerciale din Centrul Istoric, “singurele magazine din Capitala unde nu vezi vitrine goale”; Uniqa mizeaza pe asigurarile pentru locuinte; Chiriile magazinelor din Capitala au scazut cu 30-60% din 2008. Urmeaza reduceri de 5-15%; FMI: Tarile bogate au datorii prea mari, dar un default de stat in Europa este putin probabil; Numarul de locuinte finalizate in primul semestru al anului a scazut cu 20,5%

1

Titlul vine de la o discutie pe care am surprins-o intr-un tramvai, discutie purtata intre doua doamne surprinzator de deschise in conversatie si tinere in spirit. Una si-a exprimat dointa de a deschide un cinema porno, in cazul in care ar obtine finantarea necesara; demersul era motivat nu de satisfactiile trupesti, ci de cele financiare.

Partenera sa de conversatie si-a exprimat oarece indoieli legate de succesul unui asemenea proiect, blocat de un cineva misterios - “ei”, din soiul celor care ne opreau curentul pe vremea lui Ceausescu si din cei care au pus la cale, astazi, criza financiara si gripa porcina. Ascultandu-le, am admirat curajul initiativei; am descoperit in doamna cu spirit intreprinzator sensul unei schimbari extrem de necesara societatii romanesti. Iar acum, cand criza darama incropelile si curata capetele de fumuri, este momentul potrivit pentru o reasezare de prioritati. Cred ca pentru urmatoarea perioada cuvintele de ordine vor fi: linistea, autenticitatea, adaptarea.

Sa le luam pe rand. Linistea, adica mai putina viteza, si cand spun viteza nu ma gandesc numai la masini si avioane. Si mai putina galagie, caz in care nu ma refer la vacarmul strazii sau la decibelii muzicii. Sper ca oamenii, si nu ma refer numai la romani, sa invete sa aprecieze din nou bucuria unei conversatii, emotia pe care ti-o ofera o opera de arta sau, de ce nu?, cumpatarea unui discurs spiritual de politician, daca o fi sa apara asa ceva. In prezent mult prea multa lume este furioasa - automobilistii intre ei, pietonii pe automobilisti, cetatenii pe politicieni, politicienii pe presa, manelistii pe rockeri, sotii pe neveste si restul lumii pe motociclisti. Emisiunile de televiziune care detaliaza frustrarile populare se situeaza pe locuri fruntase in clasamentele de audienta, iar un tablou este fie un soi de investitie la capitolul “si altele”, fie o exhibare vulgara a avutului.

Si degeaba trasam piste pentru biciclisti sau incercam sa constientizam existenta motociclistilor in trafic daca sistemul nu-i ingaduie, daca starea drumurilor, semnalizarile, regulamentele, ambianta si mai ales mentalitatile le sunt potrivnice. Stergeti biciclisti si motociclisti si puneti in loc altele si altii - intreprinzatori, mici meseriasi, fermieri, invatatori; rezultatul este acelasi. Dar, daca vom privi biciclistii si motociclistii ca pe niste parteneri, pe intreprinzatori si pe micii meseriasi si pe fermieri ca pe niste colegi si pe invatatori ca pe mai mult decat niste intretinuti din banul public, lumea se va schimba in mai bine.

Autenticitatea. Joseph Pine, consultant si antreprenor, vorbeste despre autenticitate ca fiind un urmator stadiu al evolutiei “materie prima - marfa - servicii”. Un produs, un obiect, un spatiu, o destinatie trebuie sa ofere cumparatorului o experienta noua, inedita, incitanta, sa fie autentic/a in cel mai inalt mod. Adica in niciun caz “land of choice”, cu imnuri lalaite. Pentru ca autenticitatea nu se ascunde in boiala stridenta a unei realitati, in stralucirea calpa desfasurata pe plaje si nici macar in statisticile care cresc in doua ore de la 20.000 la 100.000, ci in interiorul consumatorului, in mintea sa si in satisfactia sa. Or sa-mi spuna istetii ca toate produsele au gradul lor de autenticitate; le raspund ca vinul frantuzesc nu se cumpara de la supermarket. Un iPod de 300 de dolari inglobeaza piese si munca si marketing in valoare de 100 de dolari. Restul este autenticitate si experienta, idee ce poate fi copiata, dar nu poate fi reprodusa.

Adaptarea - nu stiu daca este termenul cel mai potrivit, dar iata despre ce e vorba: pentru a trai bine trebuie oaresce truda. Creditul, sistemul financiar a creat o realitate paralela, care nu a tinut cont de dimensiunile pietei, de nevoile sale reale si de capacitatea oamenilor de a suporta imprumuturile. Si sistemul financiar va trebui sa se schimbe. Dar cred ca asta se va intampla dupa urmatorul mare faliment al unei banci pe plan local, pe care il anticipez in urmatorii doi ani. Nu spun pe ce ma bazez, dar fac o paralela, pentru efectele ce vor aparea, cu falimentele de banci din deceniul trecut, care au insemnat nu numai eliminarea unui soi de amatorism, la un anume nivel si la o cota aparte, din sistemul bancar, ci si o reasezare. La care a contribuit si privatizarea bancilor, e adevarat, dar proportiile au fost egale. Finantistii pretiosi de astazi vor trebui sa se apropie de intreprinzatori, sa coboare din sferele inalte in care s-au urcat singuri si in care, sincer, nu au ce cauta.

Adaptarea ar trebui sa insemne si renuntarea la niste sabloane - cel cu productivitatea romanilor, de exemplu. O sumedenie de voci fac tot timpul corelatii intre castiguri si productivitatea scazuta a romanului, dar se opresc aici. Uita sa spuna, in mod explicit, daca romanul doarme calare pe strungul de ultima generatie sau taranul la umbra butucului de vie, sau cauzele lipsei de productivitate sunt cu totul altele.

Adaptarea mai inseamna si renuntarea la mult prea multa incredere in fortele proprii, un rau care, intr-un fel sau altul, a pricinuit necazuri multor afaceri locale si care este unul din principalii factori care, pe Wall Street, au generat actuala criza. Jurnalistul Malcom Gladwell vorbeste, pe buna dreptate, ca nu este nevoie de sporirea competentelor, a cunostintelor si a nivelului de expertiza, ci de tinerea lor in frau. Ii tin pumnii doamnei din tramvai.

Tag-uri: opinii, editorial, Dorin Oancea

Vizualizari:

facebook

Aboneaza-te la BM:: NEWSLETTER; RSS

Da nota: 1 2 3 4 5

Nota medie: 4,86 din 7 voturi

alianta unor prigoni: [ 17.05.2009 00:40 ]
subiectul mesajului: "despre hotiile si teroarea dupa 1990 a unui propagandist puternic al organizatiei psd din satul plaiesu, judetul neamt" [09.05.2009]

"de pe patul meu de suferinta unde zac in boli
am avut un vis urat in care:
tractoristul st. p. din plaiesu din nou era pus de seful de post din timisesti sa faca rau familiei noastre todiroae si
a dat peste noi cu tractorul si semanatoarea sa ...

in vis mai aparea cum tractoristul st. p. lovise in spate si
de aceea se zvarcolea si zbiera o mielutza a il. s.,
careia tot hoti neprinsi de seful de post i-au furat niste oi si mei ..."

"du pa ce m-am trezit, de pe patul meu unde zac in boli
am plans pentru a suta oara din octombrie 2007
cand mi-am amintit ca tractoristul hot, mincinos si buclucas st. p. din plaiesu
ne-a facut mult rau familiei noastre todiroae ..."

"de pe patul meu de suferinta si boli,
noi trebuie sa-l dam in judecata pe tractoristul st. p. din plaiesu pentru abuz de incredere ..."

"la modul concret, pesedistul st. p. din satul plaiesu
ca informator codos puternic al sefului de post al politiei romane din timisesti si
ca propagandist puternic al organizatiei psd din satul plaiesu
ne-a facut rau terrorist familiei noastre todiroae prin urmatoarele:
1.) ne-a pagubit terorist si nerusinat cu 6.700.000 lei vechi (3.000.000 + 3.700.000)
reprezentand 2 bonuri valorice emise de apia targu neamt in data de 3.10.2007 ...
a fost si o uneltire terorista impotriva noastra in cardasie si cu inginera din satul dumbrava ...
actele doveditoare ale acestei pagube teroriste sunt:
1.a) bon valoric seria as nr 1208222 emis in data de 3.10.2007
pentru achizitionarea de seminte
la cultura grau
de valoarea 300 lei noi (3.000.000 lei vechi)
si
1.b) bon valoric seria as nr 1208224 emis in data de 3.10.2007
pentru achizitionarea de motorina
la cultura grau+trifoi
de valoarea 370 lei noi (3.700.000 lei vechi) ...
aceasta paguba terrorista ne-a facut-o familiei noastre todiroae
in calitatea pesedistului st. p. de informator codos de la marea politie politica secreta terorista
din perioada mandatului de 5 ani a presedintelui basescu ...
2.) ne-a inselat terorist si nerusinat cand ne-a adus produse agricole si bani pentru ca
i-am dat in parte sa lucreze si sa recolteze cele 2 terenuri agricole proprietatea noastra din punctele bahneni si la 90 ...
aceasta inselaciune si paguba terrorista ne-a facut-o familiei noastre todiroae
in calitatea pesedistulului st. p. de informator codos tot de la marea politie politica secreta terorista
din perioada mandatului de 5 ani a presedintelui basescu ...
3.) ne-a furat terorist si foloseste terrorist si nerusinat dupa 1990 si
cele 0,84 ha din 2 terenuri agricole din satul plaiesu proprietatea fratelui decedat alecu stangu (1907 - 1976),
care a fost- si stiu zeci din fostii lui elevi - invatator si director al scolii din satul plaiesu si nu un tractorist hot ...
actul doveditor al acestui furt terrorist este:
titlul de proprietate pe numele stingu alecu pentru 2 terenuri agricole de 0,45 ha si 0,39 ha, in total 0,84 ha ...
acest furt terrorist l-a facut familiei noastre todiroae
in calitatea pesedistului st. p. de informator codos tot timpul de la politia politica secreta terorista
din perioada incepand cu presedintele iliescu si pana la presedintele basescu ...
4.) a co-participat la furtul terrorist al terenului agricol unde este amplasat fostul s.m.t. timisesti;
actul doveditor al acestui furt terrorist este:
certificatul de mostenitor nr. 59 emis de notariatul de stat pascani,
judetul iasi, dosar nr. 329/1959
in urma dezbaterii succesiunii defunctei ileana iosub, fosta atuduroe (1890 - 1959) ...
acest furt terrorist l-a facut familiei noastre todiroae
in calitatea pesedistului st. p. de informator codos tot timpul de la politia politica secreta terorista
din perioada incepand cu presedintele iliescu si pana la presedintele basescu ..."

"la modul concret, in comuna timisesti oamenii stiu ce vorbesc cand il acuza
pe psd-istul tractorist st. p. din satul plaiesu
care ca informator codos puternic si "sponsor" puternic al sefului de post din timisesti si
ca propagandist puternic al organizatiei psd din satul plaiesu
a savarsit hotiile urmatoare:
- a inselat terorist dupa 1990 bugetul national al statului roman prin 100 % evaziune fiscala ...
- a inselat terorist dupa 1990 bugetul local al primariei timisesti tot prin 100 % evaziune fiscala ...
- a facut terorist impreuna cu o inginera si sefi de la apia targu neamt
uriase escrocherii cu subventii europene si natioanale pentru agricultura ...
- a inselat terorist dupa 1990 oameni din comuna timisesti
prin lucrari slabe si scumpe ....
- a facut politie politica terorista impotriva oamenilor carora le efectua lucrari agricole ...
- a inselat cu pamanturile oameni ca mine:
vrastnici, bolnavi, nevazatori, fara bani ... care nu ne putem lucra pamanturile noastre ...
- a facut terorist uriase escrocherii cu motoare noi de tractoare, utilaje agricole, mijloace fixe subevaluate si casate,
obiecte de inventar de la fostul s.m.t. timisesti
cand st. p. lucra ca tractorist la s.m.t. timisesti si
totodata era pesedist si pupacios in (...) de iliescu ...
astfel la modul concret, in satul plaiesu dupa 1990
un pesedist mic ca pregatire, mare hot si
mare codos informator al politiei romane si al politiei politice secrete teroriste de la iliescu la basescu
a facut ilicit terorist avere uriasa, zestre, bani,
parc mare de tractoare, grape, semanatori ..."

"vrem ca la alegerile europene din 7 iunie 2009 oamenii din comuna timisesti, deci si oamenii din satul plaiesu
sa nu mai voteze cu psd
pentru ca ne facem din nou de ras ca
suntem dupa 1990 o comuna rosie pesedista sustinatoare a partidului din romania cu cei mai mari corupti si hoti
ca psd-istul tractorist st. p. din satul plaiesu ..."

"doam ne ajuta oricand comuna noastra timisesti si tara noastra romania !"
Claudiu MINEA: [ 15.05.2009 13:33 ]
ai scris cateva indemnuri bine venite. majoritatea sunt de bun simt (bun simt pe care, ciudat sau nu, multi dintre noi l-am pierdut - poate nu toata ziua, dar o buna parte din timp).
guest businessmagazin.ro: [ 15.05.2009 13:33 ]
Titlul vine de la o discutie pe care am surprins-o intr-un tramvai, discutie purtata intre doua doamne surprinzator de deschise in conversatie si tinere in spirit. Una si-a exprimat dointa de a deschide un cinema porno, in cazul in care ar obtine finantarea necesara; demersul era motivat nu de satisfactiile trupesti, ci de cele financiare.

Ultimele stiri: Diferenta dintre teorie si practica; Despre a fi sanatos in locuri nebune (II); Despre a fi sanatos in locuri nebune (I); Sa lasam batranele doamne sa isi faca un cinema porno (I); Pedro nu imbraca spilhozen

Stiri si Analize

Transporturi

Blue Air da afara piloti si insotitori de bord, in urma reducerii capacitatii de zbor cu 33%

Compania aeriana Blue Air, controlata de omul de afaceri Nelu Iordache, va da afara o parte din pilotii si insotitorii de bord, in urma returnarii a patru aeronave catre companiile de leasing, potrivit lui Sherif Ussama, directorul general al companiei.
mai multe detalii
Servicii financiare

Europa se pregateste de o toamna furtunoasa

Avertismente de Casandra sau previziuni realiste? Europa va avea de infruntat o toamna foarte dificila din punct de vedere social si politic, avand in vedere masurile de austeritate fiscala din Vest si relatia est-europenilor cu FMI, apreciaza analistii straini, in contextul in care deja pentru...
mai multe detalii
Turism

Oltean: Nu ne putem permite sa sanctionam jurnalistii pentru ca nu manifesta simpatie fata de partid

Vicepresedintele PDL Ioan Oltean a declarat, vineri, intr-o conferinta de presa, ca actualii guvernanti nu isi pot permite sa sanctioneze un segment atat de important cum este cel al jurnalistilor doar pentru ca acestia nu manifesta simpatie fata de partidul de guvernamant.
mai multe detalii
- Vladescu: E de vazut daca plata ziaristilor pe drepturi de autor e corecta sau e vorba de evaziune fiscala
- CNAS: Persoanele ce obtin venituri din drepturi de autor si pe cartea de munca platesc de doua ori
Comert

Nici vara nu mai ajuta! Romanii au uitat de bere, sucuri si inghetata

Inghetata, berea, sucurile racoritoare si lotiunile de plaja au asteptat canicula, in speranta unei evolutii la fel de bune ca si in alti ani, cand apareau pe rafturi doar ca sa se topeasca apoi la fel de repede. Vara aceasta insa n-a mai fost asa.
mai multe detalii
Servicii financiare

UE si FMI sugereaza ca vanzarea ATEBank si a Hellenic Postbank catre Piraeus nu e cea mai buna idee

Expertii UE si ai FMI au recomandat guvernului grec sa-si vanda pachetele de actiuni detinute la ATEBank si Hellenic Postbank prin oferta publica, in loc sa mearga mai departe cu planul de fuziune dirijata intre Piraeus Bank si cele doua banci.
mai multe detalii

Versiunea: mobil | completa

Statistici SATI