Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, trage un semnal de alarmă privind capacitatea globală de adaptare la şocuri repetate: lumea nu a internalizat încă faptul că instabilitatea a devenit norma, nu excepţia, relatează Bloomberg.

 „Nu vom ajunge într-un punct în care şocurile vor dispărea", a declarat Georgieva.

Aflată la conducerea FMI din 2019, Georgieva a gestionat pandemia Covid, războiul din Ucraina, turbulenţele comerciale generate de tarife şi conflictul din Orientul Mijlociu. Fondul, cu o capacitate de creditare de aproape un trilion de dolari şi 191 de state membre, are ca misiune asumată menţinerea coeziunii între economiile lumii.

 „Cea mai bună muniţie pe care o avem este analiza obiectivă", a spus directoarea FMI.

Un subiect central în agenda instituţiei este impactul inteligenţei artificiale asupra pieţelor muncii şi economiilor locale. Georgieva a recunoscut că FMI şi alte organizaţii internaţionale nu au anticipat consecinţele sociale ale globalizării, respectiv golirea comunităţilor ale căror locuri de muncă au dispărut fără o atenţie suficientă din partea factorilor de decizie.

„Ceea ce nu doresc să se repete este acelaşi lucru cu inteligenţa artificială", a avertizat ea, subliniind că lecţia neasimilată a globalizării trebuie să ghideze abordarea faţă de AI.

Pe plan instituţional, FMI urmează să actualizeze în iulie perspectivele pentru economia globală, după ce în aprilie a revizuit în scădere prognoza de creştere pentru acest an, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Fondul publică periodic rapoarte de supraveghere macroeconomică pentru statele membre.

Un dosar sensibil rămâne evaluarea economică a Rusiei. În 2024, la doi ani de la invazia în Ucraina, FMI anunţase reluarea revizuirii anuale a economiei ruse, cunoscută drept Articolul IV, suspendată de la debutul războiului.

Decizia a stârnit opoziţia mai multor state membre ale Uniunii Europene, care au susţinut că o astfel de implicare ar legitima eforturile Kremlinului de a eluda sancţiunile.

 „A fost un moment foarte delicat. Am decis să amânăm.” explicat Georgieva, menţionând că Rusia s-a arătat foarte reticentă în furnizarea datelor privind comerţul exterior.

Şeful FMI a precizat că „evaluarea va fi reluată”, fără a indica un calendar concret.

Între timp, FMI continuă să sprijine Ucraina prin programe de finanţare condiţionate de reforme structurale: 15,6 miliarde de dolari în 2023 şi 8,1 miliarde în acest an. Cele două programe reflectă angajamentul instituţiei faţă de stabilizarea economiei ucrainene pe fondul unui conflict care nu arată semne de încheiere.