EDITORIAL
NWL
RSS

De ce trebuie sa ne casatorim? Data publicarii:01 februarie 2010   |  Autor: Dorin Oancea

 

La sfarsitul anului trecut incheiam un text cu o zicere a lui Bertolt Brecht: “N-ar fi mai usor sa dizolvam poporul si sa alegem altul in locul lui?”. Un cititor m-a urecheat zdravan, pe net, pentru asta si mi-a oferit o alternativa: schimbarea, care sa inceapa cu mine si care sa se propage la cunoscuti, prieteni, prietenii prietenilor si tot asa, in intreaga societate romaneasca.

Opinia domnului Florentin Manescu este justificata in ceea ce priveste nevoia de schimbare in societatea romaneasca. Dar, cred eu, trebuie sa mai discutam alte aspecte.
Primul aspect se cheama metafora si apartine lui Brecht; din cate il cunosc eu, cred ca dramaturgul german nu s-a gandit in mod explicit nici la topirea in apa a poporului german si nici la incetarea existentei juridice a natiei sale; chiar daca a fost un marxist convins, cred ca poemul lui Brecht, din care am luat eu fraza si pe care il traduc cat se poate de aproximativ, era ironic pur si simplu. Iata: "Solutia/ Dupa revolta din 17 iunie/Secretarul Uniunii Scriitorilor/ A distribuit pliante pe Stalinallee/In care spune ca oamenii/Au inselat increderea Guvernului/Pe care ar putea-o recastiga numai/Prin dublarea eforturilor. N-ar fi mai usor/Pentru Guvern/Sa dizolve poporul/Si sa aleaga un altul?" (o paranteza: 17 iunie 1953 este data primei revolte anticomuniste din fostul bloc al Europei de Est).
Doi la mana, schimbarea mea/a cunoscutilor/a restului lumii. Am vazut acest tip de indemn de nenumarate ori. Troneaza in fruntea unor bloguri. Deschide si inchide postari pe net sau articole de presa sau emisiuni televizate. Esti nemultumit de autoritati, impozite, masurile anticriza, rezultatul alegerilor sau cine mai stie ce? Schimba-te tu! Te mananca cainii pe strada? Schimba-te tu! E asfaltul plin de gauri? Schimbarea e in tine!

Domnule Manescu, altii trebuie sa se schimbe! Si eu si dumneavoastra suntem persoane decente; chiar daca folositi termenul "jmeker", va vad, din exprimari, o persoana decenta, cum ma consider si pe mine. Citesc carti, pe hartie sau in format electronic, merg cu tramvaiul, spun "multumesc", ma scarpin numai in momente de maxima intimitate, ma enervez rar, dar bine, sunt deschis la nou si incerc sa ma adaptez. A ma schimba eu imi suna la fel cu "inselatul increderii Guvernului", cu Stalinallee si cu eforturile duble pe care trebuie sa le fac pentru a-i imbuna.

Persoanele cu defectiuni sunt altele, iar putinta mea si a celorlalte persoane decente de a le schimba sunt limitate. Trebuie sa se schimbe cei ce au institutionalizat "jmekeria" in Romania. Trebuie sa se schimbe cei care ma eticheteaza intr-un anume fel in momentul in care aleg sa mi se adreseze de la posturi TV care ma lasa indiferent. Trebuie sa se schimbe cei ce imi prezinta drept o mare victorie faptul ca au facut un drum lung de numai un sfert de ora de mers cu masina. Care ingroapa, din nestiinta si servilism imbecil, afaceri si slujbe si viitorul acestei tari. Cei carora Google le este unic profesor. Sa se schimbe cei carora "munca", "familie", "respect" sau "buna-cuviinta" le suna a clisee.

Nu sunt multi, cateva zeci de mii poate, dar sunt vocali si traiesc, acum, momente de glorie. Si strica neinchipuit de mult si de profund. Sociologii folosesc o notiune - entropia sociala. La fel ca in fizica, unde sistemele tind sa atinga cea mai dezordonata stare - gheata rigida se transforma in apa si apoi in vapori, iar pentru a impiedica acest lucru trebuie consumata energie, a unui frigider, de exemplu - societatea umana tinde spre cea mai dezordonata stare a sa.

Spre anarhie, eventual. Pentru a preintam¬pina acest lucru, trebuie cheltuita energie - justitie, legi aplicate, un sistem corect de valori, educatie. Or, marea problema a Romaniei, pe care pare sa nu o inteleleaga nimeni, este ca tocmai vectorii energetici s-au defectat. Am repetat aceste lucruri, intr-o forma sau alta, in revista aceasta, de la fel de multe ori cate indemnuri de a ma schimba am vazut. Rezultatul este nul. Si cred ca nu schimbarea este modalitatea de transformare a societatii romanesti, ci plata.

Explicatie: in lupta impotriva coruptiei, un ONG indian a inceput sa distribuie din decembrie bancnote de zero rupii. Daca sunt o batrana saraca, care nu pot mitui functionarul de care am nevoie, merg la insii aceia care imi ofera bancnote asemanatoare cu cele reale, care au in colturi valoarea zero. O ofer impaturita functionarului, acela o baga in buzunar, se bucura, dar bucuria e scurta. ONG-ul in cauza a tiparit initial 25.000 de astfel de bancnote, dar cererea a fost asa de mare incat au ajuns in scurt timp la un milion de printuri. Iar multiplicarea de un milion de ori a gestului ma pune la adapost pe mine, batrana saraca, si taie elanurile de razbunare ale functionarilor.

Poate ca la noi o astfel de masura nu poate fi aplicata, dar se pot gasi moduri de actiune cel putin la fel de bune. In zona aceasta este schimbarea de care vorbeste Florentin Manescu si cu asta sunt de acord.

Si o remarcabila vorba de duh, de la actorul Mircea Diaconu, cu care am avut placerea sa stau de vorba saptamana trecuta, despre acordul Romaniei cu FMI: "E foarte bine sa te casatoresti pentru ca astfel suporti mai usor greutatile, necazurile si cheltuielile care altfel n-ar mai fi avut loc, pe care altfel nu le-ai fi avut. Daca se taia ce trebuie, de unde trebuie, de la inceput, nu era nevoie de niciun acord". Mai poti spune ceva?

Tag-uri: editorial, schimbare, brecht, florentin, manescu,

Vizualizari:
  • printeaza
  • e-mail
  • messenger
  • comenteaza
Aboneaza-te la BM:
NEWSLETTER
RSS

Da nota: 1 2 3 4 5

Nota medie: 4,33 din 6 voturi

Comenteaza acest articol

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

  • Florentin Manescu: [ 08.02.2010 22:21 ]

    Domnule Oancea,
    va multumesc pentru raspunsul in "n" exemplare/tiraj pe care mi l-ati dat.

    la un comentariu pe net ma asteptam la un raspuns pe mail cel mult...

    in aceste circumstante as dori 2 lucruri:
    - sa fac unele precizari in acest comment si 2, daca nu aveti nimic impotriva
    - sa ne intalnim 30 min la o cafea.
    Eu locuiesc in Buzau si vin saptamanal in Bucuresti, de obicei Joi sau Vineri.

    va citesc de ceva timp editorialele si am gasit in decursul timpului multe pastile de intelepciune, de umor, sarcasm in doze rezonabile.
    am senzatia ca (in ultimul an mai ales) sunteti pe cale sa abandonati lupta, tonul devine uneori prea agresiv...
    credeti-ma ca va inteleg si am aceleasi porniri de multe ori!
    Traim doar in aceeasi tara! nu are cum sa nu te scoata din pepeni marlania si nesimtirea. mai ales a celor pe care ii platim ca sa ne serveasca.

    ce e de facut?!

    aud si citesc si eu cum cititi dvs pe bloguri tot felul de idei marete care incep cu "sa se..." , " Sa se schimbe..." sau "sa se aleaga...." ce? ...alti conducatori..?
    Ei nu sunt nici mai rai nici mai buni decat media poporului care i-a zamislit.
    Mai fac uneori cate o comparatie scarboasa ref. la clasa noastra politica: daca in oala cu ciorba fierbe carne stricata, spuma care iese la suprafata nu poate sa miroasa decat a hoit...
    Si daca deunazi un presedinte a furat 1 milion de voturi si s-a pus singur acolo? facand ca votul meu sau al dvs sa nu mai valoreze 1 punct ci 0,8 sau 0,7?! cine e de vina? tot noi, poporul asta... inseamna ca nu suntem copti suficient si asta ni se cuvine.
    Atentie! Ma refer la POPOR, nu la mine sau la dvs.

    ce o sa fac?
    sa emigrez?! as fi facut-o de mult! dar eu am ales (ca si altii, ca si dvs probabil) sa raman aici sa-mi traiesc viata, sa-mi cresc copiii si sa schimb ceva aici in Romania.

    Discut adesea cu prietenii [apropo de schimbarea de care va spuneam - ca poti incepe cu cercul de influenta.(*)], prieteni care sunt la fel de suparati ca mine si ca dvs de mizeria care ne inconjoara si le spun de obicei doua idei: 1 - sunt lucruri bune care se intampla in jurul nostru, putine e drept si trebuie sa defocalizezi putin... din cauza ca sunt putine si rare trebuie sa te uiti- culmea - mai de sus la ele si la o scala de timp mai mare.
    si 2 - Dumnezeu - ce o fi - natura - forta suprema - a vrut ca eu Florentin Manescu sa ma nasc in Romania ( doamne fere' puteam sa nu ma nasc deloc... sau ca sa glumesc, ma puteam naste in Somalia - caine de prerie..). Dar daca tot m-am nascut aici si am devenit ceea ce sunt (repet bun, rau -nu conteaza) datorita tuturor persoanelor cu care m-am intersectat (iarasi bune, rele -nu conteaza) - parinti, rude, profesori, prieteni, parteneri de business, editorialisti - vorbesc serios - nu am decat sa raman aici in Romania si sa incerc sa intorc societatii ceea ce am eu mai bun. Si incep cu cercul de influenta: cu copii mei, cu parintii, fratii, prietenii, salariatii- colegii de la firma, cu editorialistii ca dvs, acum, daca imi permiteti.

    ce altceva mai bun am de facut? sa pun mana pe-un gun si vre-o 40 de cartuse(apropo de cei 40 de hoti...) ca nu ar trebui mai mult?! nu e legal si nici moral.

    Si vreau sa va mai spun un lucru acum: (si restul - ca mai am - daca o sa ne intalnim)

    Sunt tari la a caror organizare ne uitam cu jind sau tari pe care le dam adeseori exemplu.
    Oare o buna parte din * pe care le vedem in societatea romaneasca nu sunt ale lumii intregi in care traim?
    - Ne plangem ca nu mai avem un set de valori?
    E vre-o tara in care "indicatorul" asta sa se fi imbunatatit in ultimii 10-20 de ani ?

    - Vorbim de politicieni ca sunt exponenti ilustri ai mediocritatii absolute. E vre-o tara care nu are aceleasi probleme? In toata lumea in politica razbesc oameni mediocri si manipulabili.
    Oricum peste tot sunt altii conducatorii care trag sforile si care iau deciziile, nu presedintii sau politicienii din spectrul vizibil.
    Desi se declara state “Democratice”, in estenta majoritatea sunt “Oligarhice”.
    Cei mai inteligenti – cine altii decat americanii, mimeaza cel mai bine democratia dar au una dintre cele mai bine organizate structuri oligarhice.

    - Ne plangem ca tinerii nostri nu mai citesc, nu se mai intalnesc, nu mai socializeaza, “guagal” este sursa suprema de inteligenta, ca nu mai au respect pentru traditii, pentru parinti, pentru ceea ce stiam noi ca sunt fundamente ale bunului simt si civilizatiei?
    Stiti vre-o tara in care acest "indicator" evolueaza in alta directie?


    * - Apropo de cercul de influenta: citesc o carte interesanta a lui Stephen R. Covey in care vorbeste despre cercul influentei si cercul ingrijorarilor.
    e un exercitiu:
    - va plasati pe dvs in centru si trasati un cerc al ingrijorarilor. apoi cu acelasi centru-dvs- un cerc al influentei.
    daca cercul influentei este (mult) mai mic decat al ingrijorarilor(cum intalnim la majoritatea oamenilor si cum este si al meu si probabil si al dvs) ne plasam in paradigma: " avem o tara (un popor) cum procedam?"
    e bine sa tii cercurile cat mai apropiate - sa nu devii exagerat de ingrijorat cu lucruri care ies mult din aria ta de influenta.
    nu de alta da' face rau la ficat... si nu prea pasa nimanui de ficatul meu - o spun din proprie experienta.

    iar ca sa inchei in stilul dvs:
    ... si nu, data trecuta nu v-am urecheat.
    Gandeam despre mine cu voce tare...

    cu prietenie,
    Florentin Manescu
    florentin.manescu@constam.ro

Stiri si Analize
NWL
RSS
Versiunea: mobil | completa
Statistici SATI