Si, desi cand vine vorba de previziuni pentru 2008, primele repere care vin in minte sunt cele tinand de macroeconomie -  curs de schimb, inflatie, deficit de cont curent - cel mai probabil capacitatea autoritatilor de a impinge inainte modernizarea infrastructurii va fi decisiva pentru modul cum economia in ansamblu se va comporta in acest an.

Din acest punct de vedere, avem de-a face cu doi factori de baza care vor influenta mersul lucrurilor. Primul este, evident, cel electoral; intr-un an cu alegeri generale si locale, autoritatile vor fi obligate de conjunctura sa arate o eficienta considerabil mai mare in raport cu chestiunea infrastructurii, odata ce starea drumurilor si inapoierea infrastructurii in anumite zone ale tarii nu sunt doar o sursa de stres zilnic pentru alegatorul obisnuit, ci si o piedica in calea dezvoltarii afacerilor, recunoscuta ca atare si de investitorii straini atunci cand e vorba sa numeasca principalele probleme pe care le intampina in Romania. Deocamdata, anul trecut a adus doar promisiuni si gesticulatie: venirea Ford la Craiova a parut singura sansa de a smulge autoritatilor fagaduieli de urgentare a lucrarilor la reteaua de drumuri necesare pentru investitorul american, iar premierul Tariceanu a repetat ca planul lui cel mare este sa asigure electrificarea tuturor localitatilor din Romania.

In al doilea rand, dupa un an 2007 la sfarsitul caruia slaba capacitate de absorbtie a fondurilor structurale de la UE a devenit o tema importanta de controversa politica, noul an va aduce neindoios o concentrare a atentiei asupra acestor resurse (e vorba in total de peste 19 miliarde de euro pentru 2007-2013), din care 23% pentru infrastructura de transport. Daca in 2007 s-au terminat de construit numai 13,6 kilometri de autostrada, reporterul BUSINESS Magazin a cautat zadarnic la Ministerul Transporturilor un raspuns pentru articolul de fata la intrebarea privind cati kilometri de autostrada vor fi construiti in 2008. Nu e vorba insa numai de drumuri, ci de dezvoltarea in general a Romaniei ca tara europeana: fondurile structurale sunt si pentru mediu, educatie, sanatate, eficienta administrativa (in traducere, reducerea birocratiei), adica exact acele domenii unde Romania nu arata a tara membra a UE si nici a societate care traieste in secolul al XXI-lea. Multi comentatori  au spus anul trecut ca nu se poate vorbi decat de aderarea Romaniei la UE, nu de integrarea tarii in Uniune, perceptie confirmata din belsug de „capsunarii“ care obisnuiesc sa declare ca atunci cand se intorc in tara, pentru ei UE se termina la granita cu Romania, fiindca gradul de civilizatie difera fata de Vestul de unde vin. In termenii Bancii Mondiale, e vorba de diferenta dintre crestere economica (indicator la care Romania sta bine si are sanse sa mai stea inca ani buni de-acum incolo) si dezvoltare, adica tot ceea ce tine de calitatea vietii. Or, integrarea in UE inseamna exact dezvoltare, vazuta in termeni calitativi, nu cantitativi; dupa 2007, un an „preliminar“ al integrarii (si in mare masura pierdut din acest punct de vedere), 2008 ar trebui sa fie primul an cand resursele financiare de la Bruxelles sa puna in miscare acel mecanism fericit care a ridicat calitativ economiile unor tari ca Spania, Portugalia, Irlanda sau Grecia dupa momentul aderarii la Uniune.

A pune la lucru un astfel de mecanism e cu atat mai necesar cu cat anul acesta e putin probabil sa mai avem de-a face, la aceeasi intensitate, cu avantajele care au permis in ultimii doi ani o crestere economica rapida - un leu puternic, care a ieftinit importurile, afluxul de bani din strainatate (inclusiv banii de la „capsunari“), regimul fiscal favorabil si traditionalul atu al fortei de munca ieftine, abundente si calificate. Intre timp, deficitul de cont curent a crescut suficient incat sa-i faca mai prudenti pe investitori in vreme de criza financiara internationala, forta de munca ieftina e greu de gasit, iar cota unica de 16% pare sa-si fi pierdut din atractivitate; intr-un raport din decembrie, KPMG situa Romania pe penultimul loc intre 22 de state europene in functie de atractivitatea regimului fiscal si sustinea ca, pentru investitori, mai importante decat regimul de impozitare sunt infrastructura si forta de munca - iar cu aceasta ne intoarcem la chestiunea de mai sus a dezvoltarii.

Ca si in anii trecuti insa, faptul ca Romania e o economie in crestere si o piata pe care se pot face inca profituri bune in majoritatea sectoarelor va continua sa conteze si in 2008 pentru investitorii straini, asa cum se va intampla in mai toate tarile din „noua Europa“ a Estului. Lista punctelor de interes ramane generoasa: daca marile privatizari s-au cam incheiat, cu exceptia notabila a companiei Antibiotice Iasi, a celor trei filiale Electrica si probabil a complexurilor energetice din Oltenia si a CFR Marfa, e de asteptat intrarea la bursa a Nuclearelectrica, a Romtelecom, a catorva aeroporturi si probabil a Fondului Proprietatea - toate, restante din 2007 - si, evenimentul anului, listarea Erste Bank, prima intrare a unei companii straine la Bursa de Valori. Grosul investitiilor va viza insa sectorul privat in aproape toate domeniile: e de urmarit in special cum KazMunaiGaz, Dacia Groupe Renault, Nokia si Ford (acesta din urma, daca Bruxellesul va da aviz favorabil privatizarii Automobile Craiova) isi vor continua investitiile anuntate anul trecut, iar o serie de companii private romanesti pot constitui tinta unor preluari de catre investitori strategici sau financiari - Rafo in energie, Banca Transilvania sau Carpatica in sectorul bancar, Asiban in asigurari, RCS&RDS in telecom, Siveco in industria de soft, Labormed in farmaceutice, Farmec ori Bere Mures in industria de bunuri de consum, Blue Air in sectorul aviatic si poate una sau mai multe agentii de turism, companii de internet, firme de media si publicitate ori retele comerciale (Iulius Mall, dar si retelele de bricolaj Ambient sau Dedeman). In aceeasi logica a pietei rentabile, este de asteptat pentru 2008 intrarea unor noi investitori in retail (Lidl, Aldi, MediaMarkt, Decathlon), in imobiliare, posibil in sectorul bancar si de asigurari.