Pare straniu ca atunci cand toata lumea vorbeste in continuare despre criza, noi sa facem opinie separata, chiar si pret de o saptamana, cu un cover story care nu numai ca e atemporal, dar, mai mult inca, trimite la un viitor relativ indepartat, invitan-du-va sa va imaginati cum va arata Romania peste 10 sau 15 ani. Nu la nivel macroeconomic, nu in termeni de locuinte construite, autostrazi planuite sau numar de concetateni intorsi acasa de la cules de capsuni, ci pur si simplu la nivelul detaliilor vietii cotidiene, acelea determinate de tehnologie, de calitatea interactiunii cu natura si cu mediul unde locuim si muncim.

Probabil ca daca o asemenea discutie ar fi avut loc acum cativa ani, n-ar fi parut nimic ciudat. Teme ca “Lumea peste 20 de ani” sau “Planeta in 2050” n-au fost rare nici in presa straina din 2000 incoace; optimismul dat de o economie mondiala cu o evolutie ce parea solida si stabila permite orice fel de visare despre tehnologii scumpe, la limita SF-ului. Acum insa, cand putini pot pretinde ca pot prevedea corect chiar si ce vor face peste cateva luni, cat de posibila mai e o saritura peste timp de amploarea unui deceniu? Ei bine, surprinzator sau nu, toti cei cu care am vorbit pentru redactarea acestui articol au avut suficiente idei despre viitor si au privit ca pe un lucru foarte firesc sa-si descrie viziunile.

Sa facem deci o pauza de la conversatia zilnica despre criza si sa vedem ce spun interlocutorii BUSINESS Magazin despre post-criza: urmeaza zece minute de lectura despre cum va fi lumea noastra peste zece ani.

• ENERGIE

Cu ochii in soare
Desigur, energii regenerabile - nimeni nu vorbeste despre altceva. E valabil si pentru Romania, cu nuanta ca pentru inca o vreme vom simti ceva mai putin decat altii presiunea de a inlocui radical sursele de energie traditionale cu cele nepoluante.

Mihai Duduta este un tanar sucevean pasionat de stiinta. El studiaza la celebrul Institut Tehnologic din Massachusetts (MIT), iar pregatirea sa este de inginer in domeniul stiintei si al ingineriei materialelor. De cand lucreaza in cercetare in domeniul bateriilor s-a apropiat de sectorul energetic. Vara trecuta a avut succes la un concurs de inventii, printr-un proiect ce-si propunea sa capteze energia irosita de automobilele care misca aerul din jurul lor. Acea energie risipita poate fi captata, spunea Duduta, prin niste stegulete montate langa principalele autostrazi. Astfel, infrastructura de langa drumuri - benzinarii, telefoane de urgenta, posturi ale politiei - ar putea deveni independenta energetic.

Desi a fost bine primit in competitie, Duduta spune azi ca ideea lui nu are mare viitor. “A fost pusa in practica pentru a intelege cum putem transforma un concept intr-un prototip”, spune tanarul inventator, care lucreaza la alte doua proiecte, despre care nu vrea sa spuna altceva decat ca “au sanse mari de aplicabilitate in viata reala”. In fapt, atat Duduta, cat si expertii din Romania pariaza pe diversitate cand vorbesc despre viitor in energie; nu vad solutii aplicate general, ci rezolvari diferite in functie de nevoi. Poate ca pe stocarea energiei se vor concentra noile inventii la nivel international, afirma tanarul: “Sa spunem ca Romania mai construieste trei reactoare nucleare la Cernavoda si cel mai mare parc eolian din Europa, langa Constanta. Va fi multa energie, dar va fi greu si costisitor sa o transmiti pana la Oradea”. In plus, spune el, soarele si vantul sunt doua surse de energie intermitente (soarele doar ziua, iar vantul e mai puternic noaptea) si nu putem avea o economie schimbatoare ca vremea, pentru ca lumea va dori sa aprinda lumina chiar si cand vantul bate mai slab. De aceea e importanta problema stocarii.

Dar ce fel de energie? Acum, 29% din productie provine din surse regenerabile; este vorba de energia hidro de mare putere, care a permis Romaniei sa para ca s-a conformat cerintelor UE. Cand vine vorba despre alte tipuri de energie regenerabila, Romania este tara unde s-a investit cel mai putin din uniune, iar norocul ei de a avea energie din surse hidro depinde de debitul apelor, care e in scadere, iar odata cu el se reduce si disponibilitatea organizatiilor internationale de a mai accepta energia hidro ca energie regenerabila. Asa incat viitorul verde al energiei romanesti este legat de vant, soare si biomasa. Deocamdata se prefera insa gazul si carbunele, surse intens poluante de unde vine 70% din productia de energie. Catre aceste modalitati de producere a energiei se indreapta si urmatoarele mari investitii din Romania, cum ar fi centrala Petrom de la Brazi sau parteneriatele Termoelectrica cu Enel si E.ON. Cu o singura exceptie: CEZ a inceput in Dobrogea constructia unui parc eolian de 600 MW putere instalata (echivalent cu un reactor de la Cernavoda). “Vantul este cea mai mare sansa de energie verde a Romaniei”, considera Ondrej Safar, cel care supervizeaza instalarea la Fantanele Wind Farm a 240 de turbine. Dar proiecte de energie eoliana sunt multe, chiar mult mai multe decat ar putea fi aprobate: la mare, la munte, chiar si la campie investitorii vad potential.

Pe langa sansa energiei eoliene - despre care Ion Conecini, analist al pietei de energie, apreciaza ca ar putea asigura in zece ani peste 10% din necesar - ar mai fi si biomasa. Moldova, Platoul Transilvaniei, Carpatii, Subcarpatii Moldovei si Campia de Sud au potential ridicat, insa ar trebui o strategie coerenta de investitii, care nu prea exista, in opinia lui Conecini, asa incat varianta biomasei ar putea sa ramana doar teoretica.

“Oricat de multe planuri verzi se vor face, nu cred ca Romania va putea absorbi prea multa energie verde in urmatorii zece ani - mai mult de 20% in niciun caz”, crede Ion Conecini. De aceea, in Romania se va consuma multa energie din surse traditionale atat timp cat se va mai putea: “Romania poate consuma din carbune inca 100 de ani, are inca potential mare hidro - nu este obligata fizic sa consume vant sau biomasa”. Cu toate acestea, urmatorii cinci ani ar putea schimba putin situatia, in functie insa de evolutia economiei. “Cred ca lucrurile s-ar schimba cel mai bine de jos in sus si eu cred ca de fapt asta va fi solutia”, considera Jean Constantinescu, analist al pietei de energie. Exemplul oferit de el se refera la propunerea fostului guvern de a subventiona persoanele fizice care isi instaleaza in locuinte sisteme de incalzire cu energie regenerabila - o mica turbina eoliana, panouri solare, pompe de caldura. Propunerea a fost abandonata insa de actualul guvern, din lipsa de fonduri.

“In orice caz, cred ca intai trebuie sa facem educatie consumatorilor si apoi sa vorbim despre cum va fi viitorul energiei. Romanilor nu le place sa faca economii la curent”, adauga Jean Constantinescu. Poate fi actuala criza un sfetnic bun in privinta atitudinii fata de consumul de energie? Pe americani, criza incepe sa-i dezvete de excese. Vom vedea in ce masura va fi la fel si la noi.

Capitolul 1. Enter

MASINI: Verzi si scumpe 

PLATI: Unii mai fac un ban

RESURSE UMANE: Fle-xi-bi-li-ta-te

TELECOM: Gadgetul universal

IT: Realitatea realitatii virtuale

ENERGIE: Cu ochii in soare