Octombrie, prima luna in care creditarea s-a restrans dupa mai multi ani de crestere exploziva, poate fi considerat momentul de demarcatie intre doua episoade diametral opuse traite anul acesta de bancheri. Incetinirea ritmului de crestere pentru finantarile acordate de banci, un obiectiv urmarit fara prea mult succes de banca centrala in ultimii ani, marcheaza punctul in care bancherii au trecut “de la o exuberanta irationala la o frica rationala”, potrivit lui Florin Georgescu, prim-viceguvernator al bancii centrale.

 

Frica despre care vorbea Georgescu in noiembrie a devenit cu atat mai vizibila in perioada imediat urmatoare, cand reprezentantii unora dintre institutiile de credit romanesti cu actionariat strain au iesit in public solicitand pachete financiare pentru sustinerea sistemului bancar si a economiei. In opinia lui Herbert Stepic, presedintele grupului austriac Raiffeisen International (ce detine pe piata romaneasca Raiffeisen Bank), autoritatile romane ar trebui sa furnizeze un sprijin de circa 5 miliarde de euro pentru a a stabiliza lichiditatile din sistemul bancar, pentru ca activitatea de creditare a economiei reale sa poata continua. In paralel, si bancherii romani cauta sprijin la banca centrala pentru a-si mentine pe linia de plutire afacerile incetinite abrupt de criza de lichiditate.