Grupul de cercetători condus de programatorul John Graham-Cumming şi de Doron Swade, fost custode al Muzeului de Ştiinţă din Londra, va utiliza schiţele incomplete ale maşinii lui Babbage, care se află la această instituţie, în încercarea de a afla dacă matematicianul chiar ar fi reuşit să creeeze, cu materialele şi ştiinţa epocii lui, un computer programabil viabil în deceniul al patrulea al secolului al XIX-lea.

Proiectul de construire a maşinii analitice vine după construirea în urmă cu douăzeci de ani a unei alte invenţii a lui Babbage, maşina diferenţială nr. 2, un calculator cu circa 8.000 de componente a căror asamblare a necesitat o migală de ceasornicar. Tot Dorin Swade a coordonat şi construcţia maşinii diferenţiale, care actualmente există în lume în două exemplare: primul, la Muzeul de Ştiinţă din Londra, al doilea la Muzeul de Istorie a Computerelor din Mountain View, California.

Maşina analitică, la care Babbage a început să lucreze în 1837, a avut şi un prim programator, în persoana fiicei Lordului Byron, Ada Lovelace.

În ciuda eforturilor lui Babbage şi ale Adei Lovelace, proiectul lor nu s-a materializat însă.

Lovelace a murit la 37 de ani de cancer, iar Babbage n-a putut găsi niciodată finanţarea de care ar fi avut nevoie ca să desăvârşească un model funcţional al maşinii analitice. După ani de schiţe şi proiecte şi încercări infructuoase de a obţine finanţare, matematicianul a murit în 1871, fără ca maşina să fi fost construită.

Maşina analitică (model):

Maşina diferenţială nr. 1 (model):

Maşina diferenţială nr. 2:

Foto: Muzeul de Ştiinţă din Londra