Proiectele de business Dunca

Postat la 06 mai 2008 141 afişări

Romeo Dunca a renuntat sa mai participe la marile competitii sportive din strainatate. Va concura doar la un raliu de la Sibiu, iar printre picaturi se ocupa de afacerile din transporturi, care au fost pentru el un test de anduranta de 14 ani incoace, iar mai nou si de proiectul unei statiuni de schi in Banat.

Coborat din varful muntilor intr-un pick-up mare, dar atat de innoroit incat nu prea i se deslusesc nici marca si nici culoarea, Romeo Dunca a parut la inceput putin dispus sa stea de vorba despre afacerile pe care le conduce sau despre cum a fost in Sahara, cu motocicleta. A fost doar o impresie, era obosit; ramas in tricou, jeansi si bocancii de munte, vorbeste despre Sahara, Polul Nord, Himalaya, dar si despre planul lui de a investi in turismul din tara.

Romeo Dunca venea de la Poiana Marului, un sat situat la trei ore de Timisoara, unde are in plan sa inceapa o fuziune intre afaceri si pasiunile sale sportive, implicandu-se in dezvoltarea turistica a Muntilor Banatului: “Vrem sa aducem Austria la poalele Muntelui Tarcu, unde sunt 11 varfuri de peste 2.000 de metri, sau mai bine zis sa oferim o alternativa celor care merg la schi in Austria, fie ca sunt romani sau unguri”, spune Romeo Dunca. Este vorba despre un proiect de statiune de schi, ale carui planse sunt intinse peste tot in sala de sedinte de la Dunca Expeditii. Proiectul nu este nou: a mai fost luat in calcul in perioada de dinainte de 1989, cu denumirea Perla Banatului, iar in actuala sa forma sunt luate in calcul zeci de kilometri de partii, instalatii pentru dotarea acestora si construirea de 10.000 de locuri de cazare, alaturi de lucrari de infrastructura si dezvoltare locala.

Implicarea lui Dunca in proiect priveste conturarea conceptului statiunii si a planului de urbanism zonal, implicarea autoritatilor locale, iar din punct de vedere investitional, omul de afaceri timisorean va asigura dotarea cu instalatii a celor 11 partii, instalatii care costa 50 de milioane de euro.

La conceptia proiectului, Dunca colaboreaza cu cea mai mare firma de profil, Ecosign din Canada, specializata in proiectarea de statiuni de schi. “Vrem sa arate si bine, dar sa fie totul ecologic, sa nu deranjam cu nimic zona, padurea sau muntele. Lungimea partiilor va fi de la 2.200 la 1.400 de metri, iar diferentele de nivel vor fi intre 400 si 800 metri. E un proiect de cateva sute de milioane de euro, care se va amortiza imediat”, crede Dunca.

Pentru pastrarea mediului, planurile prevad construirea a 10.000 de locuri de cazare la poalele muntelui. “In Romania nu lipsesc locurile frumoase, dar nu stim sa le punem in valoare. De regula, daca ajungem intr-un loc il distrugem”, spune Dunca. Proiectul de statiune de schi al lui Dunca nu este singurul de acest gen din Romania, desi este deocamdata cel mai mare. Arieseni Schi Resort, propus de Schi Resort SRL, firma controlata de omul de afaceri Silviu Prigoana, a depus in urma cu un an un proiect de statiune de schi la primaria din Arieseni din judetul Alba. Proiectul propune o investitie de 110 milioane de lei (30 de milioane de euro) si presupune construirea a 10 partii de schi cu o lungime totala de 12,55 km, cu dotari de cinci stele, 3.500 de locuri de cazare in cinci hoteluri, 86 de pensiuni si 47 de case de vacanta. In legatura cu acest proiect nu s-a luat inca nicio decizie, planul lui Prigoana fiind inca evaluat de Primaria din Arieseni.

Un alt proiect care nu prea are sanse de a mai fi construit - din motive de protectie a mediului - este cel de la Padis, care presupune amenajarea a opt partii, dar si cel de la Paltinis, din judetul Sibiu, care este deocamdata tot in stadiu de analiza. Momentan, in Romania sunt omologate 25 de partii de schi - in principal in statiunile de pe Valea Prahovei, dintre care doar 12 au instalatii de telescaun si iluminare pe timp de noapte, precum si tunuri de zapada. Partii s-au mai construit in multe judete, precum Suceava, Alba, Gorj, Sibiu, Timis sau Bihor, numarul total al locurilor unde se schiaza fiind de peste 60, cu o parte dintre partii in curs de omologare.

Dimensiunea proiectului de statiune la care s-a gandit Dunca este tipica modului sau de a gandi afacerile sau viata personala: “Intotdeauna am fost curios sa aflu ce este dupa limita - de asta fac sporturi extreme, am intrat intr-o afacere dificila cum e cea cu transporturile si vreau sa impun un plan urbanistic zonal (PUZ) Primariei din Poiana Marului - pentru a nu se transforma zona aceea superba intr-un conglomerat de cladiri, vilute sau hoteluri, cum e in alte statiuni”, sustine Dunca.

Omul de afaceri timisorean este astazi mult mai popular si mai cunoscut prin prisma realizarilor sale sportive - participarea la raliul Dakar, ascensiunea unui optmiar din Himalaya, mersul pe schiuri pana la Polul Nord, titlul national la snowmobil sau plasarea pe locuri fruntase in cursa de motocros enduro Romaniacs - si mai putin prin realizarile sale ca om de afaceri, cu toate ca Dunca Expeditii este una din cele mai importante companii de transport din Romania, cu circa 500 de camioane si 700 de angajati. Conform companiei de consultanta Compass Consulting, tipologia pietei de transporturi presupune existenta unui pluton de cateva companii mari (care lucreaza cu instrumente de fidelizare a clientilor si servicii conexe si detin cateva sute de camioane), mai multe firme medii, unde sunt cele mai multe probleme si falimente, caci este dificil de depasit fara ajutor etapa antreprenoriala de organizare - specifica pentru mai putin de 20-30 camioane - si firme mici (in general cu mai putin de 5-7 camioane), care pot trai foarte bine atat timp cat vor gasi parteneri care au nevoie de ei, pentru a supravietui.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/analize/transporturi/proiectele-de-business-dunca-2617180
2617180
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.