Împrumuturile bancare, minimul ultimului deceniu

Autor: Claudia Medrega Postat la 04 iulie 2017 266 afişări  

Sectorul bancar s-a îndepărtat în anii de criză de rolul de asigurare a intermedierii financiare prin acordarea de credite. Ponderea în PIB a împrumuturilor acordate populaţiei şi companiilor a coborât anul trecut sub 30%, la minimul ultimului deceniu. Totodată, România a devenit în ultimii ani codaşa Europei în privinţa gradului de intermediere financiară, având printre cele mai scăzute ponderi în PIB ale creditelor şi activelor bancare.

Împrumuturile bancare, minimul ultimului deceniu
Împrumuturile bancare, minimul ultimului deceniu deschide galeria

Situaţia macroeconomică s-a îmbunătăţit în ultimii ani, PIB-ul României fiind în teritoriu pozitiv şi înregistrând creşteri record în Europa, însă ascensiunea s-a produs fără prea multă susţinere din partea creditării. Resincronizarea ciclului financiar cu cel economic s-a produs cu întârziere.

După izbucnirea crizei economice s-au intensificat dezbaterile privind corelaţia dintre creşterea creditării şi redresarea economiei. Au existat voci care au susţinut că activitatea de creditare se va relua după ce economia va reveni pe creştere. însă revigorarea creditării s-a lăsat aşteptată o bună perioadă şi după ce economia a revenit pe plus. Privind în trecut, se observă că în anii care au precedat criza, expansiunea creditului a contribuit la rate înalte de creştere economică, însă a generat şi vulnerabilităţi economiilor.

Trei sferturi din stocul de credite neperformante au fost acordate în anii de boom economic 2007 şi 2008, conform statisticilor BNR. Creditele în valută - vândute de bancheri în condiţii relaxate în perioada de boom, când primeau finanţare ieftină de la băncile-mamă din străinătate - au înregistrat cea mai mare rată de neperformanţă. Totodată, neperformanţa ridicată din sectorul IMM-urilor a fost generată şi de valul de insolvenţe din economie din anii de criză.

Gradul scăzut de intermediere financiară din prezent a ajuns şi în atenţia consiliului de administraţie al băncii centrale, care şi-a exprimat speranţa că ponderea în PIB a creditului privat va cunoaşte, probabil, în acest an ”un punct de inflexiune„. ”S-a exprimat opinia că ponderea în PIB a creditului acordat sectorului privat - care a scăzut continuu pe parcursul ultimilor ani, la fel ca în unele ţări din regiune - va cunoaşte probabil în acest an un punct de inflexiune, inclusiv pe fondul diminuării volumului operaţiunilor de externalizare a creditelor neperformante„, arată minuta şedinţei de politică monetară din 5 mai.

Cu toate că sistemul bancar românesc este lichid şi bine capitalizat acum, ponderea împrumuturilor private în PIB a coborât la nivelurile de dinainte de aderarea României la Uniunea Europeană (UE), când handicapul faţă de pieţele financiare dezvoltate era extrem de mare. Industria bancară locală s-a întors, practic, în timp, ajustarea bilanţurilor instituţiilor de credit ducând sectorul la stadiul din 2007.

Deşi băncile din zona euro controlează circa 80% din sistemul bancar autohton, România nu numai că nu s-a apropiat, ci s-a îndepărtat în anii de criză de nivelul de intermediere din zona euro. La nivelul zonei euro, ponderea în PIB a creditului acordat companiilor şi populaţiei trece de 100%.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea că solvabilitatea şi lichiditatea la nivelul sistemului bancar românesc sunt la niveluri ridicate, iar dobânzile sunt la minime istorice, însă, cu toate acestea, ”creditul nu zburdă„. Isărescu a recomandat băncilor să dea credite mai multe, dar în condiţii de prudenţă.

”Acţionarii ar putea să vă tragă de urechi, să vă întrebe: ce faceţi cu atâta capital? Este capital nefolosit. Sunt sigur că, dacă nu v-au întrebat, or să vă întrebe. Aveţi exces de lichiditate şi stabilitate a cursului. Mare lucru! Dobânzile sunt scăzute. Nu se mai poate spune că avem un credit scump şi cu toate acestea creditul nu zburdă„, a spus Isărescu.

Privind în urmă, este vizibil că raportul dintre creditele acordate populaţiei şi companiilor şi PIB era în anii ‘90 cuprins între 40 şi 50%, la începutul anilor 2000 ponderea creditului privat în PIB s-a prăbuşit la 10%, pentru ca până în 2008 să se majoreze de aproape patru ori, până la 38% din PIB, odată cu privatizărea băncilor de pe piaţa locală şi creşterea fluxurilor de capital străin. însă în perioada de criză, odată cu reducerea substanţială a liniilor de finanţare externe de la băncile-mamă, traiectoria s-a inversat, raportul coborând sub 30% din PIB, conform BNR.

”Accelerarea privatizării băncilor şi fluxurile de capital străin au dus la saltul gradului de intermediere la 38% în 2008. în perioada post-criză apare o contracţie accentuată a intermedierii (29% în 2016), pe fondul unei reduceri masive a resurselor atrase de la băncile-mamă şi al lipsei de cerere, în general, solvabilă, în special“, a susţinut într-o prezentare Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR.
Nivelul intermedierii financiare continuă să fie subdimensionat nu doar în raport cu cel din zona euro, ci şi faţă de cel din ţările din regiune.

Spre comparaţie, în Bulgaria acest indicator este de circa 56%, Cehia şi Polonia au niveluri apropiate, de 55% şi respectiv 53%, iar în Ungaria raportul dintre credite şi PIB a ajuns la 36%, reiese din statistici ale Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Ritmul de creştere a creditării private la nivelul întregului sistem bancar românesc a rămas anemic în ultimii ani, plasându-se la doar 1-3%, soldul oscilând în jurul a circa 220 mld. lei (50 mld. euro), în timp ce saltul depozitelor a fost de peste 8%, ajungând la mai mult de 270 mld. lei. Creditele în lei au fost ”pe val„, însă împrumuturile în valută şi-au continuat declinul. Datele BNR arată o revigorare mai accentuată a creditării pe segmentul persoanelor fizice.

Creditele în lei au devenit atractive în ultimii ani, odată cu scăderea dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei până aproape de costul împrumuturilor în valută, după relaxarea politicii monetare de către BNR, prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară până la minimul istoric de 1,75%.
Creditarea privată a început anul acesta cu o creştere timidă, de sub 1%, pentru ca în februarie ritmul de creştere anual să fie de 2,1%, iar în martie să ajungă la 3,1% faţă de aceeaşi lună din 2016.
Cu toate că împrumuturile noi sunt în ascensiune, soldul nu creşte cu viteza aşteptată, în condiţiile procesului de curăţare a bilanţurilor băncilor - explică bancherii.

Tendinţa de restrângere a bilanţurilor băncilor controlate de acţionari străini a fost greu de domolit în condiţiile în care au avut de făcut curăţenie la nivelul portofoliilor de credite neperformante. Şi intensificarea dezintermedierii şi-a pus amprenta asupra întârzierii revigorării creditării.

Finanţările acordate de acţionarii străini băncilor de pe piaţa locală au început să crească substanţial în urmă cu aproximativ un deceniu şi au ajuns la un maxim de 26 mld. euro în 2008, în timp ce după încetarea acordului de la Viena resursele externe s-au înjumătăţit, coborând anul trecut la 11 mld. euro. Pe baza resurselor externe, băncile au intensificat creditarea după 2004, astfel că împrumuturile pentru populaţie şi companii s-au majorat de şapte ori până în 2008, ajungând la circa 50 mld. euro; în prezent, valoarea totală a împrumuturilor oscilează în jurul aceluiaşi nivel, potrivit oficialilor BNR. în ultmii ani, retragerea resurselor străine din bănci a fost compensată de creşterea substanţială a economisirii interne.

Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a adus în discuţie în repetate rânduri gradul scăzut de intermediere financiară din România, amintind şi de legătura directă dintre nivelul de bunăstare economică şi cel de intermediere financiară. El a arătat că este necesară în perspectivă creşterea intermedierii financiare, a ponderii creditelor în PIB. ”Da, ştim că trebuie să creştem intermedierea financiară, de la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană (29%) către o zonă mai apropiată ţărilor cu care ne comparăm, sau măcar la nivelul la care am fost în 2008, acela de 40% credit neguvernamental ca procent din PIB„, spunea Oprescu.

 

Paginatie:

fii la curent cu cele mai noi analize de business

Urmareste BM pe Facebook

Citeşte pe cocostiri.ro

Efectul admiraţiei în afaceri. Ei sunt cei mai admiraţi CEO din România în 2017 Efectul admiraţiei în afaceri. Ei sunt cei mai admiraţi CEO din România în 2017

Statutul de cel mai admirat CEO în 2016 se leagă strâns de evoluţia Bitdefender, care a devenit pe parcursul a 15 ani cel mai vândut produs românesc de peste hotare. Florin Talpeş a fost prezent în top 10 în toate cele şase ediţii anterioare ale catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România, dar anul acesta a primit cel mai mare număr de voturi din partea mediului privat de afaceri. Ce înseamnă pentru antreprenorul român această recunoaştere?

vezi continuarea
ZF.ro
Veste URIAŞĂ pentru România! Încă o companie gigant vine la Bucureşti şi investeşte MASIV. Este cea mai bună veste pentru ţara noastră, şi vor fi mii de locuri noi de muncă în Capitală Veste URIAŞĂ pentru România! Încă o companie gigant vine la Bucureşti şi investeşte MASIV. Este cea mai bună veste pentru ţara noastră, şi vor fi mii de locuri noi de muncă în Capitală
ONE.ro
Mihaela Rădulescu şi Felix Baumgartner, trei ani de relaţie. Cum arată vila în care locuiesc împreună Mihaela Rădulescu şi Felix Baumgartner, trei ani de relaţie. Cum arată vila în care locuiesc împreună
"Refuzăm să creştem nişte nesimţiţi". Mila Kunis dezvăluie de ce nu le cumpără copiilor cadouri de Crăciun
Angelina Jolie, despre Shiloh: ”Dacă ea vrea să fie băiat şi natura a hotărât greşit în locul ei, o să fiu alături de copilul meu”
Descopera.ro
De ce a VRUT Gheorghe Georghiu-Dej să trimită TANCURILE peste unguri, la BUDAPESTA De ce a VRUT Gheorghe Georghiu-Dej să trimită TANCURILE peste unguri, la BUDAPESTA
Cele trei LITERE din limba română pe care le folosim cel mai puţin. Au apărut în ALFABET abia în 1982
MISTERUL celebrului ''Călcâi de la Aiud'' descoperit în România, ELUCIDAT după 40 de ani. Legătura cu EXTRATEREŞTRII
Go4it.ro
Un „CIMITIR” fascinant există în mijlocul oceanului, la 2.700 de km de orice uscat şi la 3,2 km adâncime. Iată ce se ARUNCĂ acolo de zeci de ani. „Fascinant! Habar nu aveam” Un „CIMITIR” fascinant există în mijlocul oceanului, la 2.700 de km de orice uscat şi la 3,2 km adâncime. Iată ce se ARUNCĂ acolo de zeci de ani. „Fascinant! Habar nu aveam”
Când au văzut SELFIE-UL făcut de această femeie soldat, generalii lui Putin s-au înfuriat. Iată ce apărea în fundal! Decizia fără precedent luată de armata rusă
Împreună cu Terra se învârte în jurul Soarelui un OBIECT misterios. Rămăşiţele unei nave extraterestre, un segment de rachetă? Abia acum astronomii au aflat ce este cu adevărat. Iată cât de periculos este pentru omenire
Csid.ro
Cum recunoşti hărţuirea sexuală la birou, un adevăr detestabil Cum recunoşti hărţuirea sexuală la birou, un adevăr detestabil
Flirtul şi replicile cu conotaţie sexuală, cât de rău pot face unei relaţii?
Iata ce femei ii enerveaza pe barbati, in pat!

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.