Cauza românească a perpetuării crizei. România are cea mai slabă infrastructură din Uniunea Europeană

Autor: Claudia Medrega Postat la 09 septembrie 2014 298 afişări  

Ar fi trebuit să-şi joace rolul de pârghie a programului anticriză şi să dea oxigen economiei. Dar cifrele pentru investiţii din ultimii ani de turbulenţe economice nu au arătat un proces încurajator din partea statului. Guvernele care s-au perindat la putere nu au dat drumul suficient de mult la cheltuielile de investiţii sau au cheltuit bani ineficient. România continuă să aibă cea mai slabă infrastructură din Uniunea Europeană. Şi economia a revenit în recesiune tehnică.

Cauza românească a perpetuării crizei. România are cea mai slabă infrastructură din Uniunea Europeană
Cauza românească a perpetuării crizei. România are cea mai slabă...

ANALIŞTII AU TOT REPETAT ÎN ULTIMII ANI CĂ INVESTIŢIILE, ÎN SPECIAL ÎN INFRASTRUCTURĂ, AU FOST NEGLIJATE, CEEA CE A LOVIT DIRECT ÎN ECONOMIE. Cheltuielile de capital, adică investiţiile făcute de stat, au fost pe o tendinţă descendentă în ultimii ani, comparativ cu vârful atins în 2008, de 26,7 mld. lei. Banii destinaţi investiţiilor au devenit, din păcate, in-stru-mentul prin care s-au diminuat cheltu-ielile bugetare, buf-fer-ul de unde s-au făcut ajus-tări pentru a salva ţintele de deficit bugetar agreate cu partenerii financiari internaţionali.
În 2013 guvernul a investit numai 18 mld. lei de la buget, pentru ca în primul semestru din acest an să cheltuiască 7,15 mld. lei, cu aproape 33% mai puţin decât în primele şase luni de anul trecut. Practic, cheltuielile de capital au înregis-trat în prima jumătate a acestui an o performanţă foarte slabă, respectiv un grad de realizare de doar 70% faţă de nivelul programat.

PRĂBUŞIREA INVESTIţIILOR PUBLICE, COMPLETATĂ DE AJUSTAREA CHELTUIELILOR DE CAPITAL ALE COMPANIILOR, DIN CAUZA „TAXEI PE STÂLP“, ŞI-AU PUS PUTERNIC AMPRENTA ASUPRA ECONOMIEI, ARUNCÂND ROMÂNIA DIN NOU ÎN RECESIUNE TEHNICĂ.

Lucrările de infrastructură de transport care ar fi trebuit să asigure relansarea sectorului construcţiilor nu au început în prima jumătate a anului. Un exemplu este autostrada Comar-nic – Braşov, prima şosea construită în concesiune de statul român, care are investitori privaţi de mai bine de jumătate de an, însă contractul de concesiune a rămas ”în aşteptare„. Un alt exemplu este centura de sud a Capitalei, unde statul a reziliat trei contracte de construire înche-iate încă din 2008, pe care însă nu s-a lucrat din cauza lipsei de finanţare.

Cheltuielile to-tale pentru investiţii care includ, pe lân-gă cheltuielile de capital, şi sumele afe-rente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe au fost în primul semestru de 9,6 mld. lei, cu aproximativ 20% sub nivelul din primele şase luni de anul trecut. ”Scăderea cheltuielilor totale de investiţii din primul semestru, de circa 20%, este una foarte puternică. Cred că această evoluţie a fost determinată de doi factori. Pe de-o parte, a fost motivată de nevoia de ajustare a cheltuielilor pentru a rămâne în ţinta de deficit bugetar având în vedere colectarea slabă a veniturilor. Pe de altă parte, ajustarea cheltuielilor de investiţii a fost determinată şi de o lipsă de proiecte finanţate atât din fonduri europene, cât şi din resurse interne„, consideră Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal.

Cu ce explicaţii a venit Ministerul Finanţelor? A invocat faptul că fără plata arieratelor din 2013, cheltuielile de investiţii din primele şase luni ale anului 2014 ar fi în creştere faţă de perioada similară a anului trecut. În primele 6 luni ale anului 2013 s-au plătit arierate ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în sumă de circa 2 miliarde lei, precum şi arierate ale administraţiilor locale din împrumuturi din trezorerie în sumă de 800 milioane de lei

Analizând sumele destinate investiţiilor la nivel regional, se constată că au fost ani în care Româ-nia a avut cea mai mare alocare (atât ca procent din PIB, cât şi ca procent din veniturile bu-ge-tare, standarde ESA 95) pentru in-ves-tiţii publice în comparaţie cu ţările din UE 27. Cu toate acestea, rezultatele în ter-meni de îmbunătăţire a calităţii infra-structurii au fost modeste.

Cu cheltuieli de capital mai mici, unele ţări pre-cum Polonia, Ungaria sau Bulgaria au ajuns să aibă infrastructură de o calitate mai bună, după cum a remarcat şi Consiliul Fiscal.

Este adevărat că nu toate investiţiile pot să fie realizate din bani de la buget, un rol important avându-l atragerea de fonduri europene. Dar şi la absorbţia fondurilor europene evoluţia guvernanţilor români a fost dezamăgitoare. Au fost perioade în care, pe hârtie, guvernele au avut programe, însă în realitate investiţiile statului au rămas la pământ. Cu toate că de la investiţiile statului s-a aşteptat ieşirea din criză, banii nu s-au dus în economie.

fii la curent cu cele mai noi analize de business

Urmareste BM pe Facebook

http://www.businessmagazin.ro/analize/servicii-financiare/cauza-romaneasca-a-perpetuarii-crizei-romania-are-cea-mai-slaba-infrastructura-din-uniunea-europeana-13226357
13226357
comments powered by Disqus
De ce au cucerit lumea două bucăţi de lemn legate cu o sfoară De ce au cucerit lumea două bucăţi de lemn legate cu o sfoară

În parc, pe holurile şi în curţile şcolilor, în mijloacele de transport, pe plajă sau la bazin, milioane de copii mânuiesc o jucărie făcută din două bucăţi de lemn legate cu o sfoară. Ce anume a provocat moda kendamei şi a altor jocuri cum este fidget spinner-ul? Care este rolul jucăriilor tradiţionale într-o lume tot mai digitală? Cine are de câştigat – şi de ce – de pe urma acestui fenomen, sunt doar câteva din întrebările la care vrem să răspundem.

vezi continuarea
ZF.ro
Este oficial: Pentru prima oară, România este pe PRIMUL LOC în UE Este oficial: Pentru prima oară, România este pe PRIMUL LOC în UE
ONE.ro
Simona Halep şi-a deschis o cafenea şic în Constanţa. Cum arată localul în interior FOTO Simona Halep şi-a deschis o cafenea şic în Constanţa. Cum arată localul în interior FOTO
La 45 de ani, Thalia a devenit bunică!
Meniul regal. Ce s-a mâncat la nunta frumoasei principese Ileana
Descopera.ro
Descoperire de EXCEPŢIE în ROMÂNIA! Nouă morminte vechi de 4.000 de ani au fost descoperite de arheologii români Descoperire de EXCEPŢIE în ROMÂNIA! Nouă morminte vechi de 4.000 de ani au fost descoperite de arheologii români
Şapte eroi necunoscuţi din cel de-Al Doilea Război Mondial. Unul avea numai 16 ani şi a salvat de la moarte mii de oameni
Invenţiile GENIALE brevetate de Nikola Tesla care nu au fost construite niciodată. Una dintre ele putea ,,provoca moartea instantanee a inamicilor''
Go4it.ro
Milioane de oameni le folosesc pe telefoane, dar totul este o mare ESCROCHERIE. Iată de ce sunt şanse mai mari să te îmbolnăvească prietenul cu care ieşi la bere decât telefonul tău mobil Milioane de oameni le folosesc pe telefoane, dar totul este o mare ESCROCHERIE. Iată de ce sunt şanse mai mari să te îmbolnăvească prietenul cu care ieşi la bere decât telefonul tău mobil
IRISNotes Air 3 - dispozitivul care salvează în format digital notiţele scrise de mână pe hârtie [REVIEW]
Noul Nokia 3310 (2017) a fost trecut prin nişte texte „neortodoxe”. Rezultatele l-au uimit pe cel care le-a făcut [VIDEO]
Csid.ro
Cu dragostea la psiholog: Ce probleme de cuplu îi determină pe români să apeleze la terapie Cu dragostea la psiholog: Ce probleme de cuplu îi determină pe români să apeleze la terapie
Singurătatea, boala “mortală” a omului modern
Boala oribilă care a ucis-o pe Denisa Răducu, cunoscută drept Denisa Manelista

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.