Cea mai de succes poveste a antreprenoriatului la Bursa de Valori este a unei bănci din Cluj. Şi nu una oarecare.

Puţine poveşti de afaceri din România pot ilustra mai bine forţa iniţiativei antreprenoriale decât cea a Băncii Transilvania. Înfiinţată în 1994, la Cluj, la iniţiativa unui grup de oameni de afaceri locali, instituţia pornea într-un moment în care economia românească abia se reaşeza pe baze de piaţă, iar sistemul bancar era dominat de jucători de stat.

Trei ani mai târziu, în 1997, Banca Transilvania devenea prima instituţie bancară listată la Bursa de Valori Bucureşti — o decizie îndrăzneaţă, având în vedere că bursa românească abia fusese redeschisă de un an, iar climatul economic era încă instabil. Puţini ar fi pariat atunci că această iniţiativă locală avea să devină, peste trei decenii, cea mai mare bancă din România şi una dintre cele mai valoroase companii listate la BVB. Într-un sistem bancar care a trecut prin crize, consolidări şi restructurări profunde, Banca Transilvania a fost exemplul rar de instituţie care a crescut organic, rămânând în acelaşi timp conectată la capitalul local.

Listarea timpurie la bursă a fost, în mod clar, un moment definitoriu.

Accesul la capitalul investitorilor a permis băncii să-şi finanţeze creşterea fără presiunea majorărilor de capital interne sau a vânzării către grupuri străine. Totodată, statutul de companie publică a impus un grad mai mare de transparenţă şi guvernanţă, contribuind la profesionalizarea managementului. În anii care au urmat, Banca Transilvania a reuşit să atragă acţionari de calibru, precum Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi International Finance Corporation (IFC) — divizia de investiţii a Băncii Mondiale.

O altă decizie care a marcat evoluţia sa a fost politica de capitalizare internă. Această strategie a consolidat poziţia financiară a băncii şi a permis o expansiune constantă, fără pierderea independenţei. Criza financiară globală din 2008 a fost momentul în care Banca Transilvania şi-a confirmat soliditatea. În timp ce alte instituţii au fost forţate să reducă activitatea sau să fuzioneze, banca din Cluj a reuşit nu doar să reziste, ci şi să-şi întărească poziţia. A demonstrat o flexibilitate operaţională şi o adaptare rapidă la noile realităţi economice, iar în anii postcriză a accelerat dezvoltarea, ajungând să fie un jucător dominant pe piaţa creditelor pentru companii şi persoane fizice.

Rezultatele pentru acţionari sunt spectaculoase. Cei care au investit în acţiunile Băncii Transilvania în jurul anului 2000 şi le-au păstrat până astăzi şi-au multiplicat banii de peste o mie de ori. Iar dacă sunt adăugate şi efectele dividendelor şi ale acţiunilor gratuite acordate de-a lungul timpului, creşterea depăşeşte 1.500 de ori.

Cifrele pot părea greu de crezut, dar ele reflectă una dintre cele mai impresionante poveşti de succes ale antreprenoriatului românesc. Dintr-o bancă regională fondată de un grup de antreprenori clujeni, Banca Transilvania a devenit liderul sistemului bancar.   

Într-o piaţă în care multe companii listate au dispărut sau au stagnat, Banca Transilvania rămâne dovada vie că listarea la bursă nu este doar un pas financiar, ci o etapă de maturizare. Iar povestea sa, începută modest într-un Cluj de anii ’90, continuă să fie cel mai puternic argument că succesul românesc poate fi construit cu capital local şi încredere.

Această tendinţă a adus la cota bursei companii româneşti precum Aquila, One United Properties, AROBS Transilvania Software, Simtel Team sau Transport Trade Services – fiecare venind dintr-un domeniu diferit, dar având acelaşi obiectiv: creşterea prin capitalul pieţei.

Un moment definitoriu pentru valul de listări antreprenoriale a fost 2021, când mai multe companii mari antreprenoriale au ales bursa de valori. În toamnă, Aquila, liderul distribuţiei de bunuri de larg consum, a derulat o ofertă de listare de 367 de milioane de lei, printr-o operaţiune intermediată de Swiss Capital.

Oferta, destinată atât investitorilor instituţionali cât şi celor de retail, s-a încheiat cu succes, iar fondurile atrase au fost direcţionate către consolidarea poziţiei companiei pe piaţă, achiziţia unor distribuitori şi branduri complementare, dar şi către digitalizarea operaţiunilor. Atunci Aquila era evaluată la 1 mld. lei. Astăzi, la aproape 1,8 mld. lei.

Tot în 2021, One United Properties, unul dintre cei mai activi dezvoltatori imobiliari din segmentul premium, a marcat o premieră: prima ofertă publică primară de acţiuni pe piaţa reglementată după o pauză de şapte ani. Compania a atras 260 de milioane de lei prin vânzarea de acţiuni noi, devenind una dintre cele mai mari companii antreprenoriale listate la BVB, cu o capitalizare de 3 miliarde de lei la momentul listării.

Interesul investitorilor a fost excepţional — tranşa destinată persoanelor fizice s-a epuizat în mai puţin de un minut. Cu aceste fonduri, compania şi-a propus extinderea portofoliului de dezvoltări rezidenţiale şi comerciale, dar şi investiţii în proiecte imobiliare sustenabile, consolidând astfel prezenţa capitalului autohton într-un domeniu dominat până atunci de grupuri internaţionale.

AROBS Transilvania Software a fost un alt exemplu spectaculos de maturizare antreprenorială. Fondată în 1998 de Voicu Oprean, compania de IT a atras, în octombrie 2021, peste 74 de milioane de lei printr-un plasament privat — cel mai mare din istoria pieţei AeRO. Interesul investitorilor a fost atât de mare încât operaţiunea s-a închis anticipat încă din prima zi.  

Listarea pe piaţa AeRO a reprezentat pentru AROBS nu doar o validare a încrederii investitorilor în potenţialul tehnologiei româneşti, ci şi un instrument pentru extindere. Compania a anunţat că va utiliza capitalul atras pentru achiziţii, extinderea pe pieţe externe — inclusiv în Statele Unite — şi pentru dezvoltarea de noi competenţe în software şi management de flote auto.

Câteva luni mai devreme, Simtel Team – o companie fondată de trei absolvenţi de Electronică şi Telecomunicaţii – făcea pasul spre piaţa de capital, după un plasament privat de 13,7 milioane de lei. Compania, activă în domenii precum energia regenerabilă, telecomunicaţiile şi automatizarea industrială, a devenit rapid un simbol al generaţiei noi de antreprenori români care combină expertiza tehnică cu deschiderea spre finanţare modernă.

Cu ajutorul BT Capital Partners, Simtel a atras fondurile necesare pentru investiţii în parcuri fotovoltaice, achiziţii de firme din domeniul energiei verzi şi dezvoltarea unei platforme pentru monitorizarea staţiilor de încărcare a vehiculelor electrice. Este un exemplu al modului în care bursa poate accelera tranziţia către o economie mai curată, susţinând companii care cresc organic, dar au nevoie de capital pentru a inova.

În iunie 2021, Transport Trade Services (TTS), cel mai mare transportator român pe Dunăre, a încheiat o ofertă publică în valoare de 288 de milioane de lei, vânzând 50% din acţiuni. Oferta, intermediată de Swiss Capital, a fost un test de piaţă trecut cu brio — suprasubscrierea consistentă a arătat că investitorii sunt dispuşi să finanţeze companii solide din sectoare tradiţionale ale economiei româneşti.

Aceste listări marchează o schimbare fundamentală de mentalitate în mediul de afaceri românesc. Dacă în urmă cu un deceniu doar companiile cu capital străin îndrăzneau să facă pasul spre bursă, astăzi brandurile româneşti o văd ca pe o etapă firească de dezvoltare.

Bursa de Valori Bucureşti a jucat un rol esenţial în acest proces, facilitând accesul antreprenorilor la finanţare şi construind în jurul lor un ecosistem format din brokeri, avocaţi, consultanţi şi investitori de retail tot mai sofisticaţi.

Tendinţa listărilor româneşti arată şi o maturizare a investitorilor locali. Fondurile de pensii, fondurile mutuale şi segmentul de retail sunt astăzi capabili să absoarbă oferte de sute de milioane de euro fără aport semnificativ din partea investitorilor străini.

Pentru mediul economic, asta înseamnă o reducere a dependenţei de finanţările bancare şi o diversificare reală a surselor de capital. Pentru antreprenori, înseamnă vizibilitate, credibilitate şi, pe termen lung, posibilitatea de a atrage capital şi pentru proiecte de expansiune internaţională.

Dincolo de dimensiunea financiară, valul de listări ale ultimilor ani a adus şi un alt tip de câştig: a arătat că economia românească are forţa şi ambiţia de a-şi construi propriii campioni. De la software la logistică, de la imobiliare la energie verde, capitalul românesc iese la lumină – nu doar ca motor al creşterii economice, ci şi ca parte vizibilă şi matură a pieţei europene.