Pionier în industria berii, Virgil Mailat, fondatorul Bere Mureş, îşi amintea la începutul anului 2008, într-o discuţie cu BUSINESS Magazin, că slovacii, furnizorii săi de malţ, au râs iniţial de ideea sa de a produce bere la PET, zicându-i că e o nebunie să folosească ingrediente atât de bune pentru ceva ce nu va merge niciodată. "Românului nu-i place când trebuie să ducă sticla la magazin sau când într-o plasă pune câteva sticle de bere care nu fac nici doi litri. El vrea să ia mai mult o singură dată, iar cu berea la PET punea trei sticle în sacoşă şi făcea şase litri. Normal că era mulţumit, iar asta mi s-a confirmat ulterior, când am văzut că cel mai bine se vindeau PET-urile la doi litri.

" Era decembrie 1998 când Bere Mureş a îmbuteliat pentru prima dată în România bere în PET, sub marca Neumarkt. La aproape 15 ani de atunci Bere Mureş a intrat în portofoliul Brau Union, acum Heineken România, olandezii deţinând patru fabrici în România, la Târgu-Mureş, Constanţa, Craiova şi Miercurea Ciuc. Tot la 15 ani de atunci, conform datelor industriei de profil, circa jumătate dintre cei care cumpără bere preferă băutura la PET. De fapt, olandezii de la Heineken, cea mai mare companie producătoare de bere din Europa şi a treia din lume ca volum de bere comercializată, vând în România mai multă bere Bucegi decât Heineken sau Ciuc - celelalte branduri fiind Silva, Golden Brau, Neumarkt, Edelweiss, Zipfer, Gosser, Schlossgold, Gambrinus, Harghita şi Haţegana -, iar PET-ul se află în centrul atenţiei.

Afacerile producătorului de bere au crescut cu 11,8% în primele şase luni ale lui 2012, comparativ cu perioada similară a anului trecut, până la nivelul de 544 milioane de lei. În ce priveşte profitabilitatea, mai mică decât cea prognozată, Onno Rombouts spune că nu sunt semne de îngrijorare: "Principalele branduri au contribuit la creşterea cifrei de afaceri datorită faptului că am investit constant în ele". Două sunt motivele invocate de noul CEO pentru scăderea profitului olandezilor în România: investiţiile în consolidarea brandurilor şi creşterea preţului la materiile prime destinate ambalajelor.

Fără să precizeze valoarea exactă, sume de ordinul milioanelor de euro s-au îndreptat către promovarea produselor din portofoliu, dar şi a celor nou apărute, un exemplu fiind berea cu lămâie Ciuc Radler, despre care Rombouts spune că se descurcă "conform aşteptărilor" şi oferă "cel mai bun raport calitate-preţ dintre mărcile prezente pe piaţa locală". Potrivit oficialilor Heineken România, ambalajele sunt produse atât pe piaţa locală, cât şi în afara ţării, iar aprecierea costurilor se leagă de tendinţele de pe piaţa globală, legate de preţul petrolului sau al aluminiului - "ponderea ambalajului în costul final plătit de consumator diferă în funcţie de materialul folosit: PET, sticlă sau aluminiu".

PET-ul, spune Rombouts, este o propunere cât se poate de fezabilă, dând exemplu sticla de jumătate de litru de Bucegi şi bidonul de 2,5 litri, o ofertă mult mai atractivă, din punctul de vedere al preţului şi cantităţii: "Berea la PET în general se împarte. Berea e un produs social, iar o vastă majoritate a clienţilor nu beau bere singuri, ci în cadrul unui grup". Un fenomen asemănător se petrece în America de Sud, unde berea se comercializează în sticle returnabile de un litru. Strategia de marketing este însă aceeaşi, indiferent de tipul de ambalaj, după cum precizează CEO-ul. Preţul pe cantitate în cazul berilor la PET este mai mic decât în cazul altor ambalaje. Astfel, în timp ce media de preţ pe litru de bere este de 1,7 euro în spaţiile de tip Horeca, preţul mediu la rafturile magazinelor este de 0,8 euro pe litru, potrivit anuarului Retail 2011 al Mediafax. Creşterea cererii pentru PET se leagă şi de consumul acasă şi mai puţin în oraş. În cifre, potrivit aceleiaşi surse, 72% din rulajele de bere se datorează reţelelor de retail în timp ce doar 28% se mai intersectează cu barmanul sau chelnerul.

2011 a fost anul cu un profit record pentru olandezi, până la nivelul de 43 de milioane de euro, peste cel realizat în anii de boom ai economiei. Şi cifra de afaceri a urcat cu 11,5%, la 245 de milioane de euro, iar volumul vânzărilor a crescut cu 7,5%. După cum explica anterior Andrew Quayle, fost CFO al Heineken România, evoluţia cifrei de afaceri se datorează şi creşterii preţului, ca urmare a costurilor mai mari cu materiile prime, dar şi faptului că Heineken a mărit vânzările pe segmentul mărcilor mai scumpe. Creşterile obţinute pe piaţa românească sunt peste media de la nivel mondial, unde grupul olandez a înregistrat în primul semestru venituri de 8,77 miliarde de euro, în urcare cu 5%, iar profitul net a urcat cu 30%, la 783 de milioane de euro. PET-ul şi vara toridă vor garanta un bilanţ la fel de bun şi în 2012, întrucât rezultatele financiare după primul trimestru se leagă strâns şi de modul şi de cantitatea pe care o vom bea până la finalul anului.