Unul dintre cele mai puternice motoare de creştere pentru orice domeniu este digitalizarea. Sectorul public este cel care consumă cei mai mulţi bani pentru digitalizare

Autor: Ramona Cornea Postat la 21 iunie 2026 9 afişări

Digitalizarea ar putea deveni unul dintre principalele motoare de creş­tere ale economiei româneşti în urmă­torul deceniu. Deşi sectorul de IT local generează venituri în creştere şi atrage investiţii importante, peste 80% dintre firmele din România sunt încă nedigitali­zate, iar cele mai mari cheltuieli pentru tehnologie continuă să vină din sectorul public, potrivit lui Mihnea Rădulescu, CEO al CloudXEdge, furnizor de ser­vicii de cloud public, privat şi hibrid

Unul dintre cele mai puternice motoare de creştere pentru orice domeniu este digitalizarea. Sectorul public este cel care consumă cei mai mulţi bani pentru digitalizare

 „Da, sunt multe lucruri de îmbunătăţit. Pentru a putea să ne pregătim puţin mai bine pentru ceea ce urmează să vină, cu siguranţă trebuie să investim mai mult în zona de digitalizare.“

Digitalizarea ar putea deveni unul dintre principalele motoare de creş­tere ale economiei româneşti în urmă­torul deceniu. Deşi sectorul de IT local generează venituri în creştere şi atrage investiţii importante, peste 80% dintre firmele din România sunt încă nedigitali­zate, iar cele mai mari cheltuieli pentru tehnologie continuă să vină din sectorul public, potrivit lui Mihnea Rădulescu, CEO al CloudXEdge, furnizor de ser­vicii de cloud public, privat şi hibrid

„Pentru că probabil auziţi în lume de investiţii incredibile, de trilioane, în data centere. Din păcate, nu şi în Româ­nia. Aceste cerinţe de data centere din lume au absorbit toată producţia tuturor producătorilor, cel puţin pentru un an de acum încolo. Astfel, stăm şi ne întrebăm de ce suntem în situaţia în care suntem, cu majoritatea companiilor din zona IMM-urilor nedigitalizate. Proba­bil că unul dintre cele mai puternice mo­toare de creştere pentru orice do­meniu este digitalizarea“, a spus el în cadrul conferinţei ZF Cei mai mari jucători din economie.

Potrivit estimărilor sale, în timp ce în unele ţări gradul de adopţie a serviciilor cloud depăşeşte 60%, în România acesta este sub 15%.

„Despre decalaje de genul acesta vorbim. În următoarea decadă trebuie să reflectăm puţin la faptul că, în Statele Unite, dacă nu ar exista aceste investiţii în tehnologie, astăzi ar avea deficit şi scădere economică. Multe alte ţări ar fi exact în această situaţie. Noi ne pregătim pentru asta, pentru că la noi investiţiile în infrastructură, în tehnologie şi în digitalizare sunt mult sub ceea ce ar trebui să fie, în special în mediul privat.“

Deşi mediul privat este de regulă mai avansat decât statul în multe domenii, în zona IT situaţia este inversă. Potrivit reprezentantului CloudXEdge, instituţiile publice sunt cele care generează cea mai mare parte a cheltuielilor pentru digitalizare, chiar dacă nivelul investiţiilor rămâne insuficient în raport cu nevoile economiei.

„Din păcate, acolo unde mediul privat, în multe alte domenii, este înaintea celui public, în zona IT este în spatele celui public. Sectorul public este cel care consumă cei mai mulţi bani pentru digitalizare, departe de ceea ce este nevoie, dar consumă cei mai mulţi bani. Da, sunt multe lucruri de îmbunătăţit. Pentru a putea să ne pregătim puţin mai bine pentru ceea ce urmează să vină, cu siguranţă trebuie să investim mai mult în zona de digitalizare“, a explicat Mihnea Rădulescu.

În opinia sa, performanţa industriei IT din ultimii ani maschează o problemă evidentă. Deşi sectorul a înregistrat creşteri importante, cea mai mare parte a acestora provine din exportul de servicii către clienţi externi, nu din dezvoltarea unor produse tehnologice utilizate pe scară largă în economia locală.

„Datele arată că IT-ul este domeniul care a crescut în termeni absoluţi. Din cifrele de creştere, în jur de 80% - 90% sunt servicii, nu sunt produs finit. Acel IT nu rămâne în România, el pleacă în altă parte, în sensul în care alţi clienţi, alte companii din lumea aceasta întreagă beneficiază de competenţele pe care noi le avem în România.“

La această evoluţie au contribuit şi proiectele finanţate prin fonduri europene, în special prin PNRR.

„Au fost mari proiecte finanţate prin PNRR; în jur de 700 - 800 de milioane de euro au fost numai bani veniţi din fonduri europene şi investiţi în diverse proiecte, precum cloudul guvernamental. Dar, fundamental, beneficiul acestor sume pentru România, în afară de salarii şi oamenii care sunt angajaţi, este foarte mic“, a spus Mihnea Rădulescu.

Impactul economic pe termen lung rămâne limitat dacă tehnologia nu este adoptată pe scară largă de companiile româneşti, având în vedere că peste 80% dintre companiile locale sunt încă slab digitalizate şi nu utilizează instrumente moderne de management şi operare a afacerilor.

„În acelaşi timp în care noi vedem acele cifre acolo, mai mult de 80% din companiile din România sunt nedigitalizate, adică nu folosesc instrumente suficient de avansate care să le permită să-şi deruleze activitatea într-o epocă modernă. O mare parte din această problemă vine fie din neştiinţă, fie din pricina costului foarte mare“, a completat Mihnea Rădulescu.

El consideră că una dintre cauzele principale este percepţia greşită asupra costurilor şi a modului în care funcţionează tehnologia modernă. Multe firme asociază digitalizarea cu investiţii semnificative în servere şi echipamente proprii, deşi modelele bazate pe cloud permit accesul la infrastructură performantă prin abonamente lunare.

„Trăim în România, în continuare, într-o mentalitate pe care deja pot să o numesc arhaică, pentru că, în zona tehnologiei, lucrurile evoluează mult mai rapid decât credem. Mulţi cred că, pentru a fi digitalizaţi, trebuie să cumpere, în primul rând, servere, trebuie să cumpere şi să aibă în casă o grămadă de fiare. Iar preţurile acelor <<fiare>> au crescut de trei ori în ultimele şase luni. O bună parte din problema noastră, în afară de educaţie, vine din faptul că infrastructura pe care trebuie să o folosim pentru a ne digitaliza este extrem de scumpă. „

Liberty Global, grupul american de telecomunicaţii şi infrastructură digitală care a deţinut în România operatorul de cablu UPC - vândut către Vodafone în 2018 -, a lansat recent pe piaţa locală proiectul CloudXEdge, care oferă servicii de cloud public, privat şi hibrid. Proiectul este condus de Mihnea Rădulescu, fost director al operaţiunilor UPC în România şi ulterior al diviziei de business a Vodafone România timp de cinci ani.

„CloudXEdge este un concept relativ nou, am investit în două data centere, unul la Ploieşti şi unul la Braşov. Folosim echipamente de ultimă oră, tehnologii de ultimă oră şi aşteptăm, respectiv ne dorim, ca firmele să vină la noi şi să le putem oferi servicii prin care să îşi ruleze aplicaţiile de care au nevoie în fiecare zi: site-uri, ERP-uri, CRM-uri şi orice alte aplicaţii pe care orice companie ar trebui să le folosească, pe această infrastructură, cumpărând servicii de cloud printr-un abonament lunar“, a spus reprezentantul CloudXEdge.

Potrivit lui Mihnea Rădulescu, România dispune de una dintre cele mai valoroase resurse pentru dezvoltarea unei industrii tehnologice competitive la nivel european: specialiştii IT.

„Avem o resursă pe care foarte puţine ţări o au la nivel de cunoştinţe şi experienţă. Acesta este motivul principal pentru care Liberty Global a decis să înceapă acest proiect, care se doreşte un proiect pan-european, din România, pornind şi creând acest ecosistem mai întâi aici, urmând să ne extindem apoi înspre vestul Europei“, a completat el.

Urmărește Business Magazin

COVER STORY. România dintre cod şi strategie: cum a ajuns Accenture să construiască de aici proiecte care influenţează industrii globale
<

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.