Pieţele financiare din România au reacţionat cu calm după ce premierul desemnat Adrian Veştea nu a reuşit, luni seară, să obţină votul de învestitură în parlament, neavând susţinerea nici a liberalilor, nici a extremei drepte.

Indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti avansa marţi dimineaţă cu 0,15%, la 30.909 de puncte în primele minute, fără semne de panică în rândul investitorilor. 

Acţiunile celor mai importante companii listate - OMV Petrom, Banca Transilvania, Transgaz, TTS - se mişcau cu variaţii minore, fără presiuni vânzătoare vizibile. 

Randamentul obligaţiunilor româneşti pe 10 ani stagna la 6,92%, acelaşi nivel din ziua anterioară, ceea ce arată că piaţa nu a recalibrat riscul de ţară după vot. Leul se tranzacţiona stabil faţă de euro, la 5,2415 lei, pe o piaţă interbancară liniştită.

Contextul extern era în schimb considerabil mai tensionat. Futures pe indicii americani scădeau cu între 0,5% şi 2%, după ce luni giganţii tehnologici - Alphabet, Amazon, Meta - au pierdut între 2% şi 5% la bursele din SUA. SpaceX a coborât 16%, cea mai mare scădere din sesiunile recente. Bursele asiatice au corectat puternic, cu Kospi din Coreea de Sud în cădere de aproape 6% pe fondul scăderilor din sectorul de semiconductori, iar Nikkei 225 din Japonia pierdea 3%.

Aurrul şi petrolul cedau şi ele teren.

Pe acest fundal, rezistenţa pieţelor româneşti apare mai degrabă ca o decuplare deliberată faţă de contextul politic intern. Investitorii par să fi integrat deja probabilitatea unui impas prelungit la Palatul Victoria sau, cel puţin, au ales să aştepte clarificări înainte de a lua decizii.

Scenariul imediat următor: preşedintele Nicuşor Dan trebuie să desemneze un nou premier. Acesta va avea la dispoziţie 10 zile pentru a propune un cabinet şi a obţine votul parlamentului. Dacă şi al acest premier desemnat pică, atunci Constituţia permite dizolvarea parlamentului şi alegeri anticipate - o premieră absolută pentru România.

Veştea a obţinut luni 189 de voturi, cu 44 mai puţin decât pragul necesar de 233. PNL şi doi parteneri mai mici din fosta coaliţie pro-europene au refuzat să-l susţină, iar AUR, al doilea partid ca mărime în parlament, a respins şi el guvernul, liderul George Simion condiţionând orice colaborare de renunţarea la eticheta de „extremist" aplicată formaţiunii sale, scrie Reuters.