Aparatul dentar a ieşit din zona strict medicală şi a devenit tot mai mult o decizie influenţată de estetică, tendinţe şi accesul rapid la informaţie. Un lucru considerat cândva ruşinos a devenit acum o formă de exprimare şi încredere pentru adolescenţi. În SUA, spre exemplu, cererea pentru aparate dentare clasice a crescut semnificativ, cu aproximativ 25-30% în ultimii ani, influenţată de social media, iar mulţi tineri le aleg chiar în locul celor invizibile pentru a-şi exprima stilul personal, potrivit American Dental Association.

„Cel mai îngrijorător fenomen pe care îl văd ca medic este trendul aparatelor dentare false, <fashion braces>, cumpărate online sau de pe piaţa neagră, fără niciun scop terapeutic. Riscurile sunt reale şi serioase. Bracket-urile false sunt fixate cu adezivi neavizaţi medical, care pot deteriora ireversibil smalţul, singurul strat de protecţie al dintelui care nu se regenerează odată distrus. Firele metalice necontrolate de un specialist pot mişca dinţii în direcţii greşite, creând probleme ocluzale care vor necesita tratamente mult mai lungi şi mai scumpe pentru a fi corectate”, explică Andrei Iacob, medic primar ortodonţie şi ortopedie dento-facială în cadrul Clinicilor Trident, pentru ZF Gen Z.

Dincolo de „fashion braces”, adaugă el, mai există un trend periculos: adolescenţii care încearcă să „închidă spaţii interdentare" cu elastice de păr puse în jurul dinţilor, sau care urmăresc tutoriale de „alinere DIY" imprimate acasă. Toate acestea pot provoca pierderea dinţilor.

În România, costurile tratamentelor ortodontice au crescut în ultimii ani, pe fondul inflaţiei şi al integrării tot mai rapide a tehnologiilor digitale în cabinetele stomatologice. Potrivit lui Andrei Iacob, alegerea aparatelor dentare mai scumpe este influenţată de mai mulţi factori: accesul crescut la informaţii şi comparaţii online, presiunea estetică venită din social media, diversificarea rapidă a ofertelor ortodontice şi faptul că tratamentele nu sunt acoperite de sistemul public de sănătate.

De ce tot mai mulţi tineri poartă astăzi aparat dentar?

„Problema nu este genetică în primul rând, ci de mediu şi alimentaţie. Maxilarul uman s-a micşorat evolutiv în ultimele milenii, dar această tendinţă s-a accelerat dramatic în ultimul secol din cauza alimentaţiei procesate. Alimentele moi, care nu necesită masticaţie intensă, nu stimulează suficient dezvoltarea oaselor maxilare la copii. Maxilarul rămâne mai îngust, iar dinţii, al căror număr nu s-a redus, nu mai au spaţiu suficient şi cresc înghesuiţi. La aceasta se adaugă respiraţia orală cronică, frecventă la copiii cu alergii sau hipertrofie adenoidă, care modifică poziţia limbii şi implicit forma bolţii palatine, agravând înghesuirea dentară”, spune Andrei Iacob.

Tehnologia a modernizat aparatele dentare pe mai multe niveluri, în prezent, sunt mai mici şi mai puţin vizibile, iar tratamentul a devenit şi mai personalizabil, cu elastice în diferite culori pe care pacienţii le pot alege după preferinţe.

Totodată, pe reţelele sociale, aparatul dentar a devenit parte din cultura de „self-care”, fiind văzut ca o investiţie în tine şi chiar un motiv de mândrie, nu de ruşine, subliniază Andrei Iacob.  În plus, influencerii şi vedetele care îl poartă public au ajutat la normalizarea lui şi la reducerea stigmei, influenţând puternic adolescenţii.

Pentru tineri, ideea de a purta aparat dentar nu mai este ceva amânat până mai târziu, ci o decizie luată tot mai devreme.

„Tendinţa de a interveni mai devreme, la 7-9 ani în faza de dentiţie mixtă, este corectă din punct de vedere medical: maxilarul este maleabil, corecţiile sunt mai rapide şi mai puţin invazive. Dar presiunea estetică şi socială îi determină pe unii părinţi să solicite aparat la adolescenţi deja mari, când o parte din oportunităţile de intervenţie precoce s-au pierdut”, spune Andrei Iacob.

Un consult ortodontic la 6-7 ani, a mai adăugat el, nu înseamnă că vei pune aparat imediat, înseamnă că vei şti dacă şi când este necesar.