Revista The Economist a gazduit in paginile sale un articol in care primul-ministru al Marii Britanii, Tony Blair, isi expune, in cunoscutul sau stil plin de patos, viziunea despre prioritatile tarilor dezvoltate pentru 2005. Desi multi s-ar fi asteptat ca pe lista sa figureze chestiunea terorismului sau poate raportul dolar-euro, premierul are cu totul alte idei: pentru el, ajutorarea tarilor sarace ale Africii si prevenirea incalzirii globale sunt cele mai stringente probleme de rezolvat in acest an.

Discutia despre Africa pare cu atat mai inedita cu cat articolul lui Blair a fost publicat dupa catastrofa naturala care a lovit tarile sud-est asiatice. Africa, spune Blair, „este un continent de o rara frumusete, cu oameni competenti si optimisti, care sunt in stare sa valorifice extraordinar orice ajutor primit“. Insa este si un continent sufocat de boli, coruptie si conflicte; jumatate din populatia Africii subsahariene traieste intr-o saracie lucie, iar statisticile arata ca media venitului pe cap de locuitor este aici chiar mai scazuta in prezent decat era cu treizeci de ani in urma. Flagelul HIV/SIDA a ucis deja 20 de milioane de africani.

Motivul pentru care puterile economice ale lumii ar trebui sa se mobilizeze in sprijinul Africii este, in opinia premierului britanic, faptul ca problemele continentului african afecteaza intr-o mai mica sau mai mare masura si tarile dezvoltate. Foametea si conflictele din Africa stimuleaza migratia necontrolata a populatiei spre tarile mai bogate si deschide calea spre terorism si fanatism, care tinde sa se raspandeasca spre Europa, America de Nord si Asia, argumenteaza Blair. Premierul britanic afirma ca ajutorul oferit Africii de catre Marea Britanie se va ridica in 2005 la un miliard de lire sterline (1,9 miliarde de dolari) si va continua sa creasca in urmatorii ani. De asemenea, Londra a sters complet datoriile celor mai sarace tari africane.

Cea de-a doua tema globala de gandire pentru 2005 este, in opinia lui Blair, schimbarea climei terestre, ca efect al emisiilor de gaze cu efect de sera. Cresterea temperaturii va genera o crestere a nivelului marii, in urma careia sute de milioane de oameni se vor confrunta cu numeroase inundatii, furtuni si alte fenomene naturale nefavorabile, care vor presupune costuri umane si economice uriase.

Tarile industrializate trebuie sa se implice deci, sustine premierul britanic, nu numai pentru ca ele produc 47% din emisiile de CO2 raspandite in atmosfera, ci si pentru ca oamenii lor de stiinta, industriile si oamenii de afaceri pot sa ajute la rezolvarea acestei probleme. Tony Blair isi incheie pledoaria cu precizarea ca apelurile sale nu sunt chiar asa de gratuite precum par, dat fiind ca Londra a preluat in 2005 presedintia rotativa a G8 (Grupul celor 7 principale tari industrializate plus Rusia), ceea ce inseamna ca la summit-urile marilor puteri economice ale lumii, Marea Britanie va incerca sa impuna aceste teme de discutie prin toate mijloacele.